Impozitul pe câștigurile din criptomonede. Care e valoarea lui și cum se declară sumele câștigate

Regimul fiscal aplicabil tranzacțiilor cu criptomonede se schimbă începând cu 2026. Impozitul pe câștiguri crește, iar platformele care intermediază astfel de tranzacții vor raporta automat datele către ANAF, în baza noilor reguli europene de transparență fiscală.

Creșterea tranzacțiilor cu criptomonede a determinat autoritățile fiscale să introducă reguli mai clare de impozitare și raportare. România se aliniază acestui trend, prin modificări legislative care schimbă relația dintre investitorii în criptoactive, platforme și stat.

Impozitul pe câștigurile din criptomonede a crescut în 2026

Cea mai importantă modificare fiscală pentru investitorii în criptomonede este creșterea cotei de impozit pe câștigurile din tranzacții. „Începând cu 2026, impozitul pe veniturile din tranzacțiile crypto este de 16%”, notează StartupCafe. Măsura face parte din pachetul de modificări fiscal-bugetare aplicabile de la 1 ianuarie 2026 și se traduce printr-o creștere semnificativă a sarcinii fiscale pentru cei care obțin venituri din investiții în Bitcoin, Ethereum sau alte criptoactive.

Impozitul se aplică asupra câștigului net obținut din tranzacție. În cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală, „impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, prin aplicarea cotei de 16% asupra câștigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției”, se arată în documentul oficial.

Această metodă de calcul înseamnă că impozitul nu se aplică asupra întregii sume obținute din vânzare, ci doar asupra profitului efectiv. De exemplu, dacă ai cumpărat Bitcoin cu 10.000 de euro și l-ai vândut ulterior cu 15.000 de euro, iar comisioanele de tranzacționare au fost de 100 de euro, câștigul net impozabil este de 4.900 de euro, sumă asupra căreia se aplică impozitul de 16%.

Există, totuși, o excepție pentru tranzacțiile de valoare mică. „Câștigul sub nivelul de 200 lei pe tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 lei”, potrivit documentului oficial. Această prevedere vizează tranzacțiile ocazionale sau sumele reduse și limitează obligațiile fiscale aferente acestor câștiguri minore.

Prin majorarea impozitului, câștigurile din criptomonede sunt tratate explicit ca venituri din investiții, supuse acelorași reguli fiscale ca alte câștiguri de capital. Măsura elimină tratamentele diferențiate aplicate anterior și clarifică statutul fiscal al acestor venituri.

Cum se declară câștigurile din tranzacții cu criptomonede

Declararea veniturilor din criptomonede se face prin Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, depusă anual la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Formularul trebuie să includă câștigurile nete obținute din transferul de monedă virtuală în anul fiscal precedent, iar contribuabilul are obligația de a calcula singur impozitul datorat, prin aplicarea cotei de 16% asupra câștigului net, determinat conform metodologiei prevăzute de lege.

Pentru fiecare tranzacție de vânzare, investitorul trebuie să poată justifica prețul de achiziție, prețul de vânzare și costurile directe aferente. Platformele de tranzacționare pun la dispoziție, de regulă, rapoarte detaliate ale operațiunilor efectuate, care pot fi folosite ca bază pentru calculul și declararea impozitului.

O noutate majoră pentru investitorii în criptomonede vine din obligațiile impuse platformelor care intermediază aceste tranzacții. „Platformele crypto sunt obligate să trimită la ANAF informații care să permită Fiscului să identifice veniturile obținute de utilizatori din tranzacțiile cu criptomonede, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate vineri de Guvernul Bolojan, pentru modificarea Codului de procedură fiscală”, relatează StartupCafe.

Potrivit aceleiași surse, furnizorii de servicii de criptoactive din România vor avea obligația să transmită informații către ANAF, măsura fiind justificată de necesitatea respectării termenelor europene și de reducerea riscului de evaziune fiscală.

„Începând cu anul 2026, platformele crypto vor trebui să trimită către ANAF informații corecte și complete despre tranzacțiile cu criptoactive ale utilizatorilor", potrivit Ordonanței de urgență nr. 71/2025 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Prin aceasta, România pune în aplicare Directiva europeană cunoscută drept DAC8 (nr. 2226/2023), care reglementează tranzacțiile cu criptoactive.

Raportările către ANAF vor fi anuale. „Furnizorii de servicii de criptoactive vor trebui să facă raportările către ANAF anual. Astfel, primele raportări vor fi cele pentru anul 2026 și vor fi transmise în 2027", se arată în documentul oficial. „Aceste informații vizează perioade impozabile care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior datei respective", iar „raportarea informațiilor se face până la data de 15 martie inclusiv a anului calendaristic curent pentru informațiile aferente anului calendaristic precedent”, conform OUG nr. 71/2025.

Ce informații vor transmite platformele către ANAF?

Pentru persoanele fizice, furnizorii de servicii de criptoactive trebuie să raporteze „numele, adresa, statul membru sau jurisdicția de rezidență, numărul de identificare fiscală (NIF), data și locul nașterii”, se mai arată în documentul oficial. În cazul entităților juridice, raportarea vizează atât datele companiei, cât și informații despre persoanele care exercită controlul asupra acesteia.

Pentru fiecare tip de criptoactiv, actul normativ prevede raportarea denumirii complete, a sumelor brute agregate și a numărului de unități și tranzacții, separat pentru achiziții și vânzări în schimbul monedei fiduciare. De asemenea, trebuie raportată valoarea justă de piață agregată pentru fiecare categorie de tranzacție.

De asemenea, noile reguli extind semnificativ nivelul de raportare și control fiscal în cazul tranzacțiilor cu criptomonede. ANAF va putea utiliza informațiile transmise de platforme pentru verificarea corectitudinii declarațiilor depuse de contribuabili.

Actul normativ introduce și sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor de raportare, cu amenzi cuprinse între 20.000 și 150.000 de lei, în funcție de situație, potrivit informațiilor publicate de StartupCafe.

În același timp, ordonanța prevede măsuri de consolidare a capacității administrative a ANAF, care includ modernizarea infrastructurii IT, dezvoltarea instrumentelor de colectare a datelor și implementarea procedurilor de control necesare pentru aplicarea noilor obligații de raportare.

Măsurile adoptate se înscriu într-un context internațional mai larg de standardizare a raportării fiscale. La nivel global, standardele OCDE privind schimbul automat de informații fiscale, inclusiv Cadrul de Raportare privind Criptoactivele (CARF) și modificările aduse Standardului Comun de Raportare (SCR), stabilesc proceduri unitare de raportare și schimb de informații între jurisdicții, potrivit documentelor oficiale.

Autoritățile române au avertizat că neimplementarea Directivei DAC8 în termenul stabilit ar fi putut expune România la sancțiuni din partea Comisiei Europene, inclusiv penalități financiare zilnice și o sumă forfetară semnificativă.

În acest context, Guvernul a argumentat că adoptarea ordonanței permite respectarea calendarului european de digitalizare și standardizare fiscală și menține România în mecanismele comune de cooperare și raportare fiscală, potrivit StartupCafe.

Pentru investitorii în criptomonede, noile reglementări înseamnă un cadru fiscal mai clar și obligații explicite de declarare, susținute de mecanisme de raportare automată. În același timp, regulile noi reduc incertitudinile existente anterior și uniformizează tratamentul fiscal al câștigurilor din criptoactive.