Iar refacem strategia energetică: ultima variantă „defineşte“ proiecte de pe vremea lui Ceauşescu

Modificată succesiv în ultimii ani, după numeroase consultări ale cetăţenilor şi companilor din energie, strategia energetică va fi modificată din nou, urmând să fie "definite marile obiective" de investiţii, precum reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa.

Ministrul Energiei, Anton Anton, a afirmat miercuri într-o conferinţă pe teme energetice că se lucrează la finalizarea Strategiei energetice, care va defini marile obiective de investiţii precum reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa şi un nou grup pe huilă la termocentrala Rovinari.

"În strategie vor fi definite marile obiective de investiţii din sectorul energetic, cum ar fi grupul de 600 MW de la Rovinari, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti. (...) Finalizarea strategiei este o urgenţă. Ne-am propus să accelerăm procesul de definitivare a ei în vederea aprobării cât mai grabnice", a susţinut Anton, precizând că Strategia acoperă perioada 2017-2030 cu perspectiva anului 2050. 

România are o strategie energetică aprobată de Guvern în 2007 (pentru perioada 2007 – 2020), actualizată ulterior pentru perioada 2011 – 2020.

În primăvara anului 2014, ministrul delegat pentru Energie - Răzvan Nicolescu - anunţa că, până la sfârşitul lunii septembrie, cel târziu luna octombrie, va fi întocmit draftul consolidat al strategiei.

Ulterior, Departamentul pentru Energie le cerea consumatorilor, producătorilor, operatorilor şi altor responsabili din domeniul energetic să sugereze cum ar trebui elaborată noua strategie energetică, fără a ţine cont de demersurile deja făcute anul trecut de fostul ministru Constantin Niţă.

Draftul a fost luat la mână de toţi foştii miniştri ai Energiei, fără a se fi ajuns însă la vreun rezultat.

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 a demarat în 1984 - 1985

În ceea ce priveşte proiectul reactoarelior 3 şi 4 de la Cernavodă, discuţiile cu chinezii de la CGN durează de mai bine de doi ani şi jumătate, construcţia fiind demarată încă de pe timpul lui Ceauşescu.

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 a demarat în perioada 1984 – 1985, unităţile fiind trecute în conservare în 1992, când rata totală de finalizare na lucrărilor era de circa 15% pentru unitatea 3 şi 14% pentru unitatea 4.

Discuţiile pe tema dezvoltării unităţilor 3 şi 4 a fost reluată în 2003. Studiul de fezabilitate realizat de Deloitte&Touche şi prezentat Consiliului de Administraţie al SNN SA în luna martie 2006, a identificat ca solutie optimă pentru realizarea Unităţilor 3 şi 4, înfiinţarea unei Companii de Proiect formată din investitori locali şi străini, proiect asumat de Guvern la 14 septembrie 2006.

Guvernul a aprobat în 2007 strategia de atragere a investitorilor în vederea realizării Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, inclusiv graficul de înfiinţare a noii companii responsabile cu finalizarea proiectului.  

În urma depunerii ofertelor,  6 companii au fost selectate, fiecare investitor obţinând un procent din numărul total de acţiuni, proporţional cu capitalul investit: Nuclearelectrica (51%), ArcelorMittal România (6.2%), CEZ  Republica Cehă (9.15%), GDF SUEZ Belgia (9.15%), ENEL Italy (9.15%), Iberdrola Spain (6.2%) şi RWE Power Germany (9.15%).

La 29 martie  2009 a fost înregistrată compania de proiect sub denumirea SC EnergoNuclear SA şi a fost desemnată echipa managerială. 

În 2011 însă, investitorii GDF SUEZ, CEZ, RWE si Iberdrola s-au retras din proiect, motivându-şi decizia prin necesitatea concentrării investiţiilor în ţările de origine, pe fondul crizei economice.

În 2013, şi investitorii rămaşi (ENEL şi ArcelorMittal) au decis să iasă din proiect, astfel că SN Nuclearelectrica SA a devenit unicul acţionar al EnergoNuclear SA.

La 22 august 2014 s-a aprobat Strategia de continuare a Proiectului Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă prin lansarea unei proceduri competitive de selectare a unui investitor privat (IP) în vederea constituirii unei societăţi, respectiv un joint-venture. 

În urma acestei selecţii, au început negocierile cu CGN.

În 2015, trei consorţii ale unor companii din China au fost selectate pentru Tarniţa

Amintim că în vara anului 2015, în cadrul etapei de precalificare a investitorilor interesaţi în participarea la dezvoltarea la dezvoltarea proiectului strategic de interes naţional „Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti” au fost selectate trei consorţii formate din companii din China.

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti va fi localizată în nord-vestul României, la aproximativ 30 km de oraşul Cluj Napoca, pe valea râului Someşul Cald şi va contribui semnificativ la dezvoltarea economică a ţării, dar şi a zonei situate în apropierea oraşului Cluj Napoca, proiectul presupunând crearea a peste 4.000 de locuri de muncă.