Hugo Chavez plăteşte oricât pentru un loc în Consiliul de Securitate

Cât este dispus Hugo Chavez, preşedintele Venezuelei, să plătească pentru un fotoliu? Peste 1 miliard de dolari dacă e vorba de un fotoliu din Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite. Atât

Cât este dispus Hugo Chavez, preşedintele Venezuelei, să plătească pentru un fotoliu? Peste 1 miliard de dolari dacă e vorba de un fotoliu din Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite. Atât a cheltuit liderul de la Caracas pentru o solidă campanie de lobby în ţările Americii Latine şi nu numai, ca să câştige un mandat de doi ani la ONU.
În votul-maraton de luni s-a ajuns la a zecea rundă, în care Guatemala, susţinută de Statele Unite ale Americii, conducea cu 102 voturi, faţă de 85, câte avea Venezuela. Ca să câştige, fiecare ţară are nevoie de două treimi, din cele 192 de voturi ale ţărilor membre ale Adunării Generale.
Dacă deciziile cele mai importante ale Consiliului sunt dominate de cei cinci membri permanenţi - SUA, Marea Britanie, Franţa, China şi Rusia - orice înţelegere necesită nouă voturi favorabile. Dar, de cele mai multe ori este de dorit să existe un consens politic deplin. Membrii temporari au jucat un rol important în 2003, în problema Irakului, şi au oportunitatea de a influenţa deciziile, arată "Financial Times".
Aşadar, pentru Chavez, mandatul temporar din Consiliul de Securitate al ONU, care începe de la 1 ianuarie 2007, este un vis în realizarea căruia merită să investeşti bani buni. Înfrângerea ar fi umilitoare pentru Chavez, care şi-a petrecut ultimele opt luni pe drumuri, în vizite oficiale, şi a cheltuit numai în ultimul an 1,1 miliarde de dolari pe "ajutoare" umanitare prin care a încercat să mituiască naţiuni întregi, ca să-l susţină, arată "Investor's Business Daily".
Un dar de 20 de milioane de dolari pentru un spital din Uruguay, jumătate în donaţii şi cealaltă jumătate în specializarea personalului şi alte servicii, 260 de milioane de dolari pentru finanţarea unei autostrăzi în Jamaica şi 17 milioane de dolari pentru modernizarea aeroporturilor din Insulele Antigua şi Dominica, arată Associated Press. Chavez a mai dat Uruguayului 5 milioane de dolari pentru o uzină de anvelope, afaceri cu sticlă şi piele; şi asta pe lângă cele 400 de milioane de dolari pe care Venezuela le-a dat Uruguayului, din martie 2005 şi până acum, de când politicianul de stânga Tabare Vazquez a devenit preşedintele Uruguayului. Bolivia a primit şi ea 140 de milioane de dolari de la Venezuela sub formă de donaţii, împrumuturi, burse şcolare şi tractoare. Tot din Venezuela, de la compania petrolieră de stat, o trupă de samba a primit o sumă considerabilă de bani după ce a câştigat marele premiu de la Carnavalul de la Rio de Janeiro.
Anul trecut, Venezuela a cumpărat obligaţiuni în valoare de 3,6 milioane de dolari din Argentina, Ecuador şi Bolivia, ca să ajute aceste ţări să-şi acopere deficitul. Cea mai mare parte din sumă - 3,5 miliarde de dolari - au mers către Argentina, ajutată astfel să-şi achite datoriile la Banca Mondială şi la Fondul Monetar Internaţional. Venezuela rulează apoi aceste obligaţiuni prin băncile sale şi obţine un profit, care s-a ridicat, de anul trecut şi până în iulie 2006, la 200 de milioane de dolari.
Din perspectiva alegerilor prezidenţiale, care vor avea loc pe 3 decembrie la Caracas, dărnicia lui Chavez alimentează criticile candidatului opoziţiei, Manuel Rosales. Acesta spune că venezuelenii săraci au mare nevoie de banii pe care Chavez îi dă în dreapta şi-n stânga pentru a-şi face lobby. Drept răspuns, Chavez se laudă cu modernizarea universităţilor şi spitalelor din Venezuela, cu subvenţionarea alimentelor şi transportului, şi insistă pe faptul că ajutoarele străine pe care le dă sunt de fapt menite să contracareze efectele capitalismului american.
În mod ironic, "darurile" lui Chavez sunt finanţate din vânzările de petrol către SUA, titrează AP. Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare donator al lumii, deşi, raportat la economia americană, sumele pe care le donează sunt mai mici faţă de donaţiile făcute de Japonia sau ţările europene. Generozitatea Venezuelei o întrece însă acum pe cea a SUA. Anul trecut, Chavez a trimis 3 milioane de dolari, în alimente, spre Burkina Faso, Mauritania şi Niger. Chavez spune că pune umărul la construirea unei lumi multipolare, care să contrabalanseze dominaţia Statelor Unite ale Americii.
Chiar dacă Venezuela nu va câştiga mandatul de membru temporar al Consiliului de Securitate, Naţiunile Unite ar trebui să se simtă jenate pentru că Chavez a reuşit să ajungă atât de departe. Un consiliu de securitate cu Chavez ca membru şi-ar petrece prea mult timp împotrivindu-se SUA, mai ales acum, când umbrele nucleare ale Iranului şi Coreei de Nord devin tot mai ameninţătoare, titra ieri "Investor's Business Daily". "Totuşi, 85 de ţări l-au votat pe Chavez. Voturile acestea pun la îndoială capacitatea ONU de a conduce lumea cu responsabilitate. Unele ţări, ca Rusia sau China, au văzut în Venezuela o ocazie pentru a se opune SUA. Altele pur şi simplu şi-au vândut voturile lui Chavez, în schimbul ajutoarelor umanitare", mai spune publicaţia americană.

Când doi se bat, al treilea câştigă
În 1979, Adunarea Generală a ONU a votat în 155 de runde pentru a alege un învingător în cursa dintre Columbia şi Cuba. Mandatul a fost dat Mexicului, ca soluţie de compromis. Dacă niciuna dintre cele două candidate, Venezuela şi Guatemala, nu va primi două treimi din voturi, mandatul temporar pentru America Latină ar putea reveni unei a treia ţări Uruguay, Republica Dominicană, Costa Rica sau Mexic.