Hidroelectrica intră în hora eolienelor

Cel mai mare producător de energie din România vrea să se implice în proiecte eoliene de peste 1.000 de MW. Hidroelectrica îşi propune să devină „campionul naţional“ în energie regenerabilă din România.

Potenţialul eolian al României, care este utilizat în prezent în proporţie de doar 0,1%, poate genera afaceri importante pentru Hidroelectrica, în condiţiile în care resursa eoliană este fluctuantă, iar dezvoltatorii au nevoie de capacităţi de reglaj. Hidrocentralele pot asigura această rezervă într-un timp foarte scurt şi pentru o cantitate mare de energie.

Mai mult, există cereri de avize pentru peste 20.000 de MW, însă capacitatea de a prelua energie eoliană în sistemul naţional este limitată la 4.000 de MW de infrastructura de transport, iar prioritate au dezvoltatorii care îşi pot asigura reglajul.

În aceste condiţii, Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie, care generează 98,8% din energia verde din România prin cele peste 300 de centrale hidro pe care le operează, vrea să devină nu doar furnizor de servicii, ci şi partener în proiectele eoliene.

„Vrem ca atunci când negociem partea de reglaj să ne şi implicăm şi aceste proiecte, să investim în parteneriat cu dezvoltatorii. Practic, vom avea un anumit procent din societăţile de proiect, oferind reglajul de putere la un preţ competitiv“, a declarat, pentru „Adevărul“, directorul general al Hidroelectrica, Mihai David, precizând că a purtat deja discuţii preliminare cu marii dezvoltatori.

Acesta a arătat că, într-o primă fază, adică în următorii trei-cinci ani, compania vrea să se implice în proiecte eoliene de 1.000 de MW. În condiţiile în care, în prezent, un MW eolian necesită costuri de 1,3 – 1,5 milioane de euro, proiectele vizate de Hidroelectrica se ridică la un total de 1,5 miliarde de euro. În prezent, în România există proiecte în fază avansată de aproape 4.000 de MW, iar printre marii investitori se numără CEZ, Iberdrola, EDP sau Martifer.

Biomasă la Braşov în 2010

De asemenea, Hidroelectrica vizează realizarea unei centrale de cogenerare pe bază de biomasă (materie vegetală) cu o capacitate de 10 MW de electricitate şi 30 MW de energie termică, pe care vrea să o pună în funcţiune anul viitor, pe platforma CET Braşov.

„În prezent elaborăm studiul de fezabilitate. Din primele estimări, investiţia se va ridica la circa 35 de milioane de euro“, a mai spus David. Compania şi-a planificat să deţină cinci astfel de centrale cu aceeaşi capacitate, în vestul ţării şi Moldova.

Potrivit Transelectrica, în prezent există în România centrale care utilizează biomasa de doar 8 MW. Puterea instalată a centralelor hidro operate de Hidroelectrica totalizează peste 6.300 de MW, cu o producţie de 17 TWh anul trecut, respectiv 26% din consumul naţional. Compania estimează o reducere a producţiei cu circa 14% în acest an, considerat secetos, ceea ce îi va diminua considerabil profitul pentru 2009, de la 18 milioane de euro, cât a obţinut anul trecut.

Hidrocentrala Tarniţa, funcţională în 2015

Hidroelectrica pregăteşte, în prezent, licitaţia pentru selectarea consultantului tehnic pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti (Cluj), de 1.000 de MW, deosebit de importantă pentru echilibrarea curbelor de consum. Proiectul se va ridica la 1,1 miliarde de euro, iar Hidroelectrica va deţine participaţia majoritară, restul fiind aportul investitorilor privaţi. „În primăvară vrem să facem solicitarea de parteneriat.

Urmează negocierile şi constituirea companiei de proiect“, a precizat David. Primele două grupuri de câte 250 de MW vor fi funcţionale în 2015-2016. Anul trecut, oficialii Hidroelectrica declarau că printre companiile interesate să participe la acest proiect se află E.ON, Electrabel, Verbund, EDF, MVM (Ungaria) şi Fortum (Finlanda).