HARTA SECETEI Uscăciunea pământului a adus culturile agricole la cota de avarie

Cultivatorii de cereale din Moldova, Oltenia şi centrul ţării anticipează producţii la hectar sub limita de randament. Impactul secetei asupra creşterii economice ar putea fi de 0,5%-1%, estimează analiştii.

Starea de secetă agresivă întâlnită acum în Moldova, Oltenia şi centrul ţării (unde n-a mai plouat de două-trei luni) s-ar putea propaga şi spre buzunarele cultivatorilor.

Ei se aşteaptă la recolte sub o tonă la hectar, în condiţiile în care, pentru a fi rentabile, culturile ar trebui să dea cel puţin 5 tone la hectar.

Mai mult, fermierii cred că nu vor primi despăgubirile promise recent de autorităţi, astfel că nădejdea lor a rămas tot în revenirea precipitaţiilor.

Pârjol pe câmp, gaură în buget

Rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în majoritatea zonelor de cultură ale ţării.

În cultura de porumb, conţinutul de apă pe profilul de sol 0-50 cm, va înregistra valori scăzute şi deosebit de scăzute în cea mai mare parte a teritoriului agricol“, arată Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) în prognoza agro-meteo pentru perioada 17-23 iunie.

În asemenea condiţii, cultivatorii sunt tot mai îngrijoraţi. „Avem colegi care o să zică mersi dacă fac 1.000-2.000 de kilograme la hectar, pe când, pentru a fi rentabile, recolta ar trebui să fie de cel puţin 5.000 de kilograme la hectar“, a declarat pentru „Adevărul“ Nicolae Sitaru, vicepreşedinte al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Argicoli din România (LAPAR).

El a arătat că acolo unde seceta este „agresivă“, respectiv în Moldova şi în sudul Olteniei (unde nu a mai plouat din aprilie), culturile sunt compromise total sau în proporţie de cel puţin 80%, iar în Bărăgan culturile sunt afectate doar parţial (în jur de 30%-50%), mai exact acolo unde nu s-a irigat.

Despăgubiri? Slabe speranţe

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat la începutul acestei săptămâni că fermierii români ar putea primi despăgubiri de la bugetul de stat în acest an, dacă vor înregistra pagube din cauza secetei.

Însă acordarea acestora depinde de bunăvoinţa Comisiei Europene.

În replică, Nicolae Sitaru a arătat că „de mai mulţi ani, în locul despăgubirilor se dau vorbe“.

„A fost abrogată legea aceea prin care se stabileau compensaţii în funcţie de gravitatea calamităţii, astfel de despăgubiri fiind considerate ajutor de stat. Acum, s-ar putea da despăgubiri doar dacă ar exista fonduri mutuale.
Astfel de fonduri nu există, dar pe politicieni nu-i costă nimic să emită vorbe“, ne-a spus liderul patronal.

Impact vizibil în PIB

Întrebat de „Adevărul“ dacă o eventuală secetă prelungită va avea efecte asupra Produsului Intern Brut (PIB), analistul economic Dragoş Cabat a arătat că acest lucru se va vedea abia la toamnă.

„Trimestrele III şi IV sunt, de obicei, mai consistente cu rezultatele din agricultură şi atunci se va vedea cât de mult afectează seceta de acum.
La nivel anual, din statisticile anterioare reiese că în cazurile cu secetă prelungită impactul în PIB este de 1,2%, iar în cele cu secetă moderată – de 0,5%“, a explicat analistul.

Altfel spus, creşterea economică din acest an, prognozată la nivelul de 2,5% de către Guvern şi la 3% de către Banca Mondială, ar putea fi de doar 2-2,5%, în funcţie de starea meteo.