HARTĂ România, statul din UE cu cele mai mari disparităţi între regiuni. Lipsa infrastructurii, principalul obstacol în calea creşterii economice

România este în continuare o ţară a contrastelor, dovadă făcând faptul că, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, disparităţile la nivelul regiunilor ţării rămân contrastante. Potrivit guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, România este statul membru al UE care înregistrează cele mai mari disparităţi dintre regiuni, iar principala cauză este lipsa infrastructurii.

Într-o prezentare pentru Summit-ul bunei guvernanţe, guvernatorul Băncii Naţionale arată că România trebuie să mai aştepte aderarea la zona euro pentru că disparităţile în ţara noastră rămân încă semnificative. Potrivit guvernatorului, ţara noastră trebuie să ia în calcul, atunci când evaluează convergenţa reală, şi dimensiunile diferenţelor de dezvoltare inter-regională.

Prezentarea lui Isărescu arată că mare parte dintre regiunile României se regăsesc la coada distribuţiei veniturilor din UE. Numai regiunea Bucureşti-Ilfov este mai avansată, celelalte regiuni din ţară regăsindu-se pe ultimele poziţii din UE în ceea ce priveşte produsul intern brut pe cap de locuitor.

Potrivit BNR, infrastructura slabă care conectează provinciile istorice favorizează concentrarea investiţiilor aproape de graniţa de vest şi persistenţa diferenţelor de dezvoltare. 

BNR subliniază că atât Comisia Europeană, cât şi Fondul Monetar Internaţional arată cu degetul către lipsa infrastructurii ca principalul obstacol în calea creşterii economice.

Regiunea Nord-Est este la coada clasamentului european în ceea ce priveşte produsul intern brut pe cap de locuitor, în timp ce regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai avansată.

O estimare recentă a Fondului arată că avansul anual al PIB-ului potenţial poate fi crescut cu circa 4,5% în cazul în care absorbţia de fonduri europene este în mod adecvat maximizată. Utilizarea fondurilor europene este asociată cu investiţii publice mai eficiente şi alocarea fondurilor către zone în care lipsesc astfel de investiţii (de exemplu, infrastructura mare). 

Disparităţile între regiuni, în funcţie de PIB/cap de locuitor şi populaţie: