Guvernul susţine că riscurile interne sunt „pozitive“ şi doar riscurile externe pot afecta creşterea economică din România

Guvernul este de părere că riscurile externe sunt în principal cele care pot afecta creşterea economică a România, în timp ce riscurile interne sunt „pozitive”.

Guvernul a construit bugetul pe anul 2019 pe o creştere economică de 5,5% şi este de părere că estimările bugetare şi prognozele economice care stau la baza construcţiei bugetare aferente anului 2019 şi orizontul 2020-2022 se pot abate de la nivelurile din scenariul de bază ca urmare a posibilei materializări a numeroase riscuri ce pot apărea atât din surse externe cât şi interne.

Riscurile care pot afecta economia reală şi implicit obiectivul de creştere economică sunt în principal de natură externă, arată Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2019 şi proiecţia acesteia pe anii 2020-2022, publicat de Guvern joi.

Un prim risc pe termen mediu îl reprezintă condiţiile în care se realizează ieşirea Marii Britanii din UE. Prevederile proiectului de acord arată că din punct de vedere al schimbărilor comerciale nu există factori adverşi, cel puţin până în anul 2022. Astfel, estimările Comisiei Europene şi ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză care indică un impact moderat al Brexit, apreciat până la maxim 0,2% din PIB pe ansamblul UE şi (mai redus în cazul României), s-ar putea dovedi în final chiar mai mici. Mai mult, protejarea drepturilor lucrătorilor români din Marea Britanie, conform proiectului de acord, va avea un efect pozitiv asupra contului curent al balanţei de plăţi, susţine Guvernul.

Acesta arată că, pentru anii 2019 şi 2020, se aşteaptă o creştere robustă a economiei globale, în uşoară încetinire faţă de anii 2017 şi 2018, respectiv de 3,7% în fiecare an conform WEO publicat de FMI în octombrie 2018 şi de 3,5% anual în cazul Prognozei de toamnă a Comisiei Europene.

Totuşi, riscurile negative la adresa contextului mondial sunt în creştere în condiţiile unei incertitudini ridicate cu privire la politicile economice şi comerciale ale Statelor Unite, mai susţine Executivul. O posibilă supraîncălzire a economiei americane ar putea declanşa o înăsprire mai rapidă a politicii monetare cu impact negativ asupra pieţelor emergente, determinată de migrarea fluxurilor de capital din aceste zone către SUA, atrase de dobânzile mai mari. Având în vedere caracterul deschis al economiei UE, aceasta ar fi de asemenea, afectată. Deteriorarea contului curent al Statelor Unite ar putea escalada disputele comerciale, acest lucru afectând în principal China. La nivel mondial, de asemenea, ar putea avea loc o amplificare a incertitudinii, cu efect asupra încrederii investitorilor, investiţiilor şi creşterii economice.

„Pe plan intern, riscurile sunt în general pozitive”, concluzionează Guvernul. De asemenea, potrivit Executivului, redresarea cererii pe piaţa imobiliară, pe segmentul locuinţelor, ar putea antrena o relansare a activităţii în construcţii.

„Riscurile interne asociate evoluţiei inflaţiei sunt date de apariţia unor condiţii meteorologice nefavorabile cu efect asupra preţurilor produselor agroalimentare, în contextul în care prognoza are în vedere ani agricoli normali şi de consecinţele pestei porcine africane. Totodată, evenimentele internaţionale, care amplifică tensiunile geopolitice, ar putea conduce la o depreciere a cursului de schimb. Aceste riscuri pot conduce la rate ale inflaţiei peste nivelul prognozat”, mai arată raportul.