Grecia se resemnează în faţa condiţiilor FMI
0În pofida protestelor vehemente ale sindicatelor elene, Guvernul de la Atena a fost obligat să mărească taxele şi impozitele. Premierul grec, George Papandreou, a lansat o serie de măsuri dure, pentru a primi ajutor financiar, printre care creşterea cotei TVA la 23% şi îngheţarea salariilor bugetarilor.
Guvernul de la Atena este obligat să „taie în carne vie", pentru a beneficia de ajutorul vital de 110 de miliarde de euro, acordat în urma planului de salvare convenit cu cele 16 state membre ale zonei euro şi Fondul Monetar Internaţional. Premierul grec a recunoscut într-un discurs public, susţinut ieri, că bugetarii vor fi cei mai afectaţi, aceştia trebuind să facă eforturi uriaşe.
Mai citeşte şi:
Papandreou: "Trebuie luate noi măsuri de austeritate pentru supravieţuirea ţării"
Întregul plan de austeritate adoptat ieri de Grecia va aduce economii de 24 de miliarde de euro în următorii trei ani. Cancelarul german Angela Merkel a salutat adoptarea acestui plan de austeritate şi a declarat că "Spania, Portugalia şi Irlanda ar trebui să facă tot ce este posibil pentru a evita situaţia în care se află Grecia".
Cresc toate taxele
Principala măsură de austeritate impusă de UE şi FMI este creşterea cotei Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) la 23%. Totodată, Guvernul de la Atena s-a angajat în faţa celor 16 state că va îngheţa salariile funcţionarilor publici şi că va elimina bonusurile din sectorul public.
Pompierii sau alţi angajaţi de la societăţile de luptă împotriva incendiilor vor fi de asemenea afectaţi. Ei vor plăti taxe şi impozite de două ori mai mari către buget. De asemenea, Guvernul elen pregăteşte pârghiile necesare majorării accizelor la combustibil, tutun şi alcool.
Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro s-au reunite ieri pentru a discuta despre pachetul financiar pentru Grecia, care ar putea ajunge până la 110 de miliarde de euro în trei ani. Analiştii se aşteaptă ca oficialii europeni să aprobe ajutorul pentru statul elen. În primul an, Grecia urmează să primească împrumuturi de 30 de miliarde de euro de la statele din zona euro şi 15 miliarde de euro de la Fond.
Unul din trei greci lucrează la stat
Prin reducerea cheltuielilor şi creşterea taxelor, Grecia ar trebui să economisească echivalentul a 10% din PIB (24 de miliarde de euro). Analiştii economici sunt sceptici în privinţa faptului că Grecia va fi capabilă să facă faţă unei revoluţii culturale în contractul social dintre stat şi cetăţean.
În timp ce unii economişti sunt de acord că măsurile de austeritate sunt exagerat de lungi, alţii se tem că acestea ar putea împinge Grecia într-o criză şi mai profundă. Cei mai mulţi specialişti susţin că Grecia a ajuns în această situaţie disperată, din cauza lipsei de voinţă politică.
Propunerile Guvernului de la Atena au stârnit resentimente puternice într-o ţară, în care unul din trei oameni este angajat în serviciul civil, şi care, până acum, le-a garantat locuri de muncă pe viaţă. „Nu pentru FMI Junta!", au scandat protestatarii, ca o trimitere la dictatura militară care a condus Grecia între 1967 şi 1974.