GRAFIC Datoria externă totală a României creşte cu trei milioane de euro pe zi şi se apropie de 80 de miliarde de euro

În primele cinci luni din acest an, soldul datoriei totale a României a avansat cu 782 de milioane de euro, ajungând la 79,5 miliarde de euro. Statului îi revine jumătate din plata acestor angajamente.

La sfârşitul lunii mai 2013, totalul datoriei externe a României (publică plus privată) a ajuns la aproape 80 de miliarde de euro, reprezentând peste 60% din Produsul Intern Brut.

Numai în primele cinci luni din acest an, acest total a avansat cu 782 de milioane de euro, respectiv cu 373 de milioane de euro pe lună sau cu 3,2 milioane de euro în fiecare din cele 241 de zile ale perioadei, reiese din datele centralizate de Banca Naţională a României.

Din totalul acestui sold, 37,9 miliarde de euro reprezintă datoria externă publică şi public garantată.

Statul, tot mai îndatorat

Dacă în urmă cu 10 ani datoria publică şi public garantată era de 5,8 miliarde de euro şi reprezenta mai puţin de 42% din totalul angajamentelor externe ale României, acum statul a ajuns la un sold care înseamnă jumătate din total.

Acordurile cu Fondul Monetar Internaţional au umflat cel mai mult datoria externă publică şi public garantată, aceasta crescând de la 15,1 miliarde de euro în mai 2009 la 37,9 miliarde de euro în mai 2013.

Prima consecinţă a creşterii datoriei publice este avansul cheltuielilor bugetare cu dobânzile aferente acelor împrumuturi. În primele cinci luni din 2013, aceste cheltuieli au însumat 4,8 miliarde de lei, adică mai mult de un miliard de euro.

Desigur, ponderea datoriei publice de doar 28,7% în PIB plasează România printre cele mai avantajate state din Europa, dar analiştii financiari au atras atenţia în repetate rânduri că ritmul de creştere a acestei datorii este îngrijorător de accelerat.

Contul curent a ieşit pe plus

Contul curent al balanţei de plăţi a avut în primele cinci luni din acest an un excedent de 314 milioane de euro, faţă de un deficit de 2,28 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din anul 2012. Principalii factori ai acestei întorsături pozitive au fost reducerea deficitului balanţei comerciale (exporturi/importuri) şi a deficitului veniturilor, ca şi surplusul înregistrat de balanţa serviciilor.

Deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 1,47 miliarde de euro, la venituri scăderea a fost de 502 milioane de euro, iar balanţa serviciilor a avut un surplus de 783 de milioane de euro (faţă de un deficit de 18 milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2012), potrivit statisticilor BNR.