Genetica, analiza viitorului în România

Dincolo de limitele impuse de credinţă şi dilemele etice, un business sigur va exploda în România în următorii zece ani: diagnosticul genetic. Când Lorand Savu a ţinut în mână prima eprubetă cu lichid amniotic, în 2000, devenea un pionier în diagnosticul genetic. El conduce primul astfel de laborator din România.

Testele genetice promit mult. De la identificarea riscului de a dezvolta boli de inimă, cancer, autism şi până la ce cantitate de lipide poţi introduce în alimentaţia zilnică fără să devii obez. De fapt, cercetătorii au concluzionat că 90% din boli au cauze genetice. Chiar şi cele care nu par, precum diabetul sau insuficienţa coronariană - o boală de inimă ce se manifestă prin incapacitatea arterelor coronare de a furniza suficient sânge oxigenat.

Şi la fel de important, ele promit o piaţă rentabilă pentru laboratoarele care le prelucrează. Iar în România, numărul lor încă este mai mic de 20. Dintre acestea, doar trei sunt private - Gentic Lab, Synevo, Medlife - şi numai unul analizează exclusiv mutaţiile genetice. Împreună, ele prelucrează lunar probe recoltate de la peste 1.500 de pacienţi şi au încasări cumulate de ordinul sutelor de mii de euro.

Doar pentru bogaţi

„Testele genetice sunt considerate analize de lux", spune Lorand Savu, proprietarul Genetic Lab şi nu sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Paradoxal, în condiţiile în care 15.000 de copii se nasc anual cu malformaţii genetice ce ar putea fi depistate printr‑un simplu set de analize citogenetice.

Spre exemplu, câţiva mililitri de lichid amniotic prelevat de la mamă în cea de-a 15-a săptămână de sarcină pot spune cu o precizie de 99,6% dacă fătul va dezvolta sindromul Down. Aceasta este mutaţia cu cea mai mare incidenţă în rândul nou-născuţilor din România (în medie, un copil din 700 se naşte cu acest sindrom). Alternativa clasică este diagnosticarea ecografică.

Însă ea este sigură în proporţie de numai 70% şi poate fi depistată doar la o sarcină înaintată, în săptămânile 20-24. În acest interval, un eventual avort presupune un risc foarte mare. Şi cele mai multe femei recurg la această experienţă traumatizantă dacă fătul primeşte crudul diagnostic.

De când a inaugurat Genetic Lab, Savu a întâlnit un singur caz în care mama a păstrat sarcina cu toate că ştia că fiul ei se va naşte cu o mutaţie cromozomială. Tot de atunci, laboratorul său a fost acuzat de diagnostic eronat o singură dată, pentru că nu a identificat un sindrom ce apare o dată la 20.000 de cazuri. Însă nimeni în lume nu îţi garantează o acurateţe de 100% a rezultatelor. Fiecare laborator are eşecuri în istoria sa. Iar pe măsură ce numărul pacienţilor săi va creşte până la sute de mii, Savu este pregătit să se mai confrunte cu astfel de cazuri.

Concurenţa

Din 2000, doar două entităţi s-au mai aventurat în diagnosticul genetic în România. Anul trecut, reţeaua privată în componenţa căreia intră şi un spital, a avut aproape 9.000 de pacienţi care au apelat la teste genetice. „Când Medlife a început investiţiile în laboratorul de genetică, m-am bucurat şi m‑am temut în acelaşi timp", spune Savu. Zâmbeşte uşor stânjenit.

„Îmi place competiţia şi îmi place să câştig", continuă el. De data aceasta, cu siguranţa celui care ştie că are în mână As-ul de pică. Lorand Savu s-a rezumat la un singur tip de analiză: genetică. Este de altfel ceea ce îl diferenţiază în mare parte de competitorii săi.
Ca şi în cazul Medlife, la Synevo, cel care închide cercul restrâns al competiţiei, diagnosticul biomolecural este doar o componentă a afacerii.

„Genetica a revoluţionat modul în care gândim, acţionăm şi ne tratăm", spune Cristina Mambet, medic specialist hematologie şi directorul medical Synevo. La rândul ei, are convingerea că potenţialul geneticii depăşeşte imaginaţia noastră.

Diagnosticul prenatal

Cel mai cerut test genetic este amniocenteza. Costul lui este mai mic de 2.000 de lei şi constă în extragerea unei cantităţi de 20 mililitri de lichid amniotic, ce se efectuează de către medicii ginecologi sau obstreticieni. Amniocenteza este recomandată mamelor în vârstă, familior cu sindroame cromozomiale sau boli genetice în istoric. Unul dintre riscurile asociate amniocentezei este pierderea sarcinii, care survine în 0,5% din cazuri.

Mai puteţi citi în numărul 50 al revistei „Forbes România":

Necorporatiştii Hobeanu. Răzvan şi Bogdan Hobeanu au refuzat o viaţă lipsită de griji în campusurile Microsoft din Statele Unite. Au preferat, în schimb, adrenalina antreprenoriatului în România.

Topul investitorilor în proiecte eoliene. Trei sferturi dintre investitorii străini care se interesează de oportunităţi în România ţintesc sectorul energetic, în special producţia de energie eoliană. Ce îi atrage aici?

Mereu în top. În istoria sistemului bancar românesc din ultimii 20 de ani, la conducerea băncilor s-au perindat zeci de bancheri, români şi străini, dar Radu Gheţea şi Dan Pascariu au rămas întotdeauna la vârf.