Gazele de şist, un start pierdut pentru România?

Zece parlamentari au iniţiat un proiect de lege pentru interzicerea exploatării gazelor de şist. În acelaşi timp, Polonia şi Ucraina încurajează exploatarea acestor resurse.

Descoperirea gazelor de şist a fost primită cu mult entuziasm la nivel mondial, în contextul în care specialiştii anunţă că, datorită acestora, rezervele de gaze ale omenirii sunt cu 40% mai mari decât se credea. Totuşi, exploatarea acestor zăcăminte rămâne cu mult sub potenţial, în mare parte din cauza costurilor de extracţie semnificativ mai mari.

Totodată, tehnologiile controversate pe care se bazează acest procedeu, care presupun explozii şi injectarea de apă, nisipuri sau alte chimicale în zăcăminte pentru a extrage petrolul şi gazele, au determinat o ruptură adâncă între Statele Unite ale Americii şi Europa.

Datorită acestor resurse, SUA au devenit cel mai mare producător de gaze din lume. Sectorul s-a dezvoltat extrem de rapid în ultimii ani, iar gazele neconvenţionale acoperă acum 20% din consumul americanilor. Europenii rămân însă reticenţi, cel puţin până la finalizarea unui studiu de impact asupra mediului cerut de Comisia Europeană.

Între firmele americane şi ecologiştii europeni

În România, trei companii energetice - Chevron, MOL şi Avere Energy  - au deja licenţe petroliere în perimetre unde şi-au exprimat intenţia de a căuta gaze neconvenţionale. Pe lângă acestea, Petrom, Romgaz şi Sterling Resources s-au arătat interesate de aceste zăcăminte.În ceea ce priveşte resursele, există voci care susţin că România ar avea zăcăminte mai mari decât cele ale Poloniei, considerată până acum cel mai bogat stat european în gaze neconvenţionale.

Procesul s-ar putea dovedi însă mult mai complicat decât se credea iniţial. Zece parlamentari au iniţiat un proiect legislativ privind interzicerea extragerii de hidrocarburi lichide şi gazoase prin fracturare hidraulică, procedeu folosit în special pentru exploatarea gazelor neconvenţionale, „pe teritoriul naţional al României, inclusiv pe platforma continentală a României". Proiectul prevede ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, toţi titularii de acorduri petroliere care vizează astfel de resurse să precizeze metodele prin care vor realiza explorarea şi exploatarea. Cei care nu respectă aceste prevederi riscă trei ani de închisoare şi o amendă de 500 de milioane de lei.

Gazele de şist, laolaltă cu Roşia Montană

În nota de fundamentare, cei zece deputaţi şi senatori amintesc de interzicerea acestor tehnologii în Franţa, Bulgaria, Irlanda, Africa de Sud şi Canada, invocând motive precum poluarea apelor freatice, riscul extrem de ridicat de contaminare a terenurilor agricole şi creşterea riscului seismic. „Ce ne lipseşte cel mai mult este normalitatea. Vrem să extragem aur din Munţii Apuseni folosind cianuri şi gaze prin metode foarte dăunătoare", explică Dorel Covaci, deputat PSD, unul dintre iniţiatorii proiectului.

„Am putea găsi alte resurse pentru energie curată - eoliană, hidro, arderea deşeurilor în anumite condiţii", continuă Covaci, care nu şi-a amintit niciunul dintre studiile consultate în acest sens. „Locurile în care s-au folosit astfel de metode au fost afectate, oamenii la fel", spune el, aducând drept exemple „ţări din Lumea a Treia, America Latină, Mexic, însă aici vorbim de aur". Proiectul legislativ se referă exclusiv la gazele de şist.

Ce se întâmplă în restul europei

Polonia a fost primul stat care a acordat licenţe de explorare pentru gazele neconvenţionale, iar acum a trecut la următorul pas: Guvernul de la Varşovia lucrează la elaborarea unui cadru fiscal special pentru gazele de şist. Un regim special de taxare a gazelor de şist va fi introdus în 2015 ca un „mecanism care se va asigura că polonezii obţin venituri echitabile fără a descuraja investitorii şi producţia", a declarat Jan Vincent-Rostowski, ministrul de Finanţe al Poloniei.

Similar, Ucraina a înaintat, la sfârşitul lunii februarie, două oferte pentru acordarea de licenţe de explorare a gazelor de şist, în efortul autorităţilor de la Kiev de a reduce dependenţa statului de gazele ruseşti.

''Am putea găsi alte resurse pentru energie curată  – eoliană, hidro, arderea deşeurilor în anumite condiţii. ''

Dorel Covaci  deputat PSD, unul dintre iniţiatorii proiectului