Fotbalul românesc a pierdut meciul cu capitalismul
0Dacă s-ar organiza, prin absurd, un meci între echipa oamenilor de business din fotbalul românesc şi cea din fotbalul occidental sigur am pierde. Prin neprezentare. şi asta pentru că,
Dacă s-ar organiza, prin absurd, un meci între echipa oamenilor de business din fotbalul românesc şi cea din fotbalul occidental sigur am pierde. Prin neprezentare. şi asta pentru că, business-ul în fotbalul românesc se face după ureche, ideea de management performat, care să aducă profit real pe hârtie, după plata taxelor şi a impozitelor, fiind doar un vis frumos.
În România, să spui că sportul este ridicat la standard de afacere în advăratul sens al cuvântului este mult prea mult. Chiar exagerat. Doar "sportul rege", fotbalul, se zbate, mimând ceva- ceva, ajutat din "spate" de şuturile date din patos de suporteri, care mai plătesc din când în când bilet. În rest scandaluri la ordinea zilei: ba fiscale, ba din transferuri nu tocmai cuşere, ba legate de modul de finanţare al cluburilor.
Dacă în occident, industria fotbalului înregistrează în fiecare an o creştere a valorii de business uluitoare de aproximativ 6%, la noi celebra ligă, a Domnului Mitică, (Liga Profesionistă de Fotbal, care diriguieşte fotbalul intern) este la mii de ani lumină de realitatea acestor cifre. Altfel spus, în timp ce în Europa fotbalistică, primele 20 de cluburi au spart demult bariera celor trei miliarde de euro în privinţa veniturilor încasate numai în cursul unui singur an, în fotbalul românesc, totul e la voia întâmplării. Din toate punctele de vedere. Mai ales în privinţa managementului la nivel de cluburi. Oamenii de fotbal din România, în special managerii generali ai cluburilor din prima ligă, şi-au arătat interesul lor faţă de ideea de management performant chiar, ieri, chiar în faţa Deloitte, partenerului de audit al UEFA. Nu altfel decât prin lipsă. Din optsprezece echipe cât are campionatul intern, doar un singur preşedinte a fost prezent. Oamenii care consiliază mari cluburi din fotbalul internaţional veniseră cu gânduri paşnice pe malurile Dâmboviţei, doar să ne explice cum fac străinii bani din fotbal.
Mark Roberts, senior Consultant al Sports Business Group Deloitte, din Marea Britanie spune că fotbalul britanic, practic cel mai bogat campionat din lume, a trăit clipe de coşmar la începutul anilor '90. Atunci, singurele caracteristici ale celui mai iubit sport erau cele ale unui management neperformant şi al unei infrastructuri deficiente. "Majoritatea stadioanelor nu erau schimbate de foarte mulţi ani şi lucru cel mai important, nu aveau facilităţi destinate consumatorilor, restaurante, magazine etc. Nu aveau parcări adecvate. Practic nu puteau oferi nimic. Mai mult, erau prezente şi elementele de huliganism ceea ce ducea la o nesiguranţă totală la meciuri", povesteşte Roberts. Specialistul în business sportiv a atras atenţia că şi managementul suferea. "Managerii-proprietari se rezumau doar la administrarea cluburilor de fotbal, fără un management concret. Nu exista ideea de planificare financiară sau de control riguros al acestuia, de marketing sau de branding. Ce să mai zicem de faptul că spectatorii nu erau trataţi corespunzător", arată Mark Roberts.
În prezent, fotbalul autohton trăieşte din plin aceeaşi situaţie. "Diferenţa dintre fotbalul capitalist şi cel românesc este că la noi piaţa este mult mai săracă din cauza economiei. Valoarea de piaţă a fotbalului nostru în putem deduce din faptul că, orice jucător care s-a transferat la cluburi mari din Europa a căpătat valori de piaţă de zeci de ori mai marri la următorul transfer", arată Mircea Sandu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal. Infrastructura este una dintre problemele zilei. "În momentul de faţă suntem la nivelul anilor '80-'90 ca infrastructură în privinţa stadioanelor, dar şi ca atitudine a suporterilor faţă de modul în care înţelegem fenomenul fotbalistic. Asistenţa pe stadioane este o oglindă a puterii economice. Ce să mai spunem de managementul din cluburile româneşti care nu are nici o legătură cu cel din fotbalul mare. Deloitte ne-a arătat cum s-a revigorat industria fotbalistică care a ajuns o ramură foarte importantă a economiei în orice ţară dezvoltată. Pentru noi e greu să ajungem din urmă campionate ca cel al Angliei sau al Spaniei pentru că, indiferent de eforturile pe care le-am face, ei vor continua să evolueze", a declarat Ionuţ Lupescu, director general în cadrul FRF .
Ce ar trebui să facem ?
În ultimii cinsprezece ani fotbalul occidental, a căpătat tuşe groase de capitalism sadea. şi-a restructurat activitatea iar acum nu face nici o miscare în plus fără garanţia profitului. De la cel mai neînsemnat transfer şi până la salariile plătite vedetelor sportive. Reprezentanţii Deloitte spun că, în primul rând s-a valorificat capitalul adus de public, prin loializarea consumatorului. Mass-media, prin interesul faţă de competiţii au adus infuzie de capital. "Banii veniţi din televiziune şi din încasările preţului biletelor au dus la remuneraţie bună pentru jucători mai buni, ceea ce a dus la creşterea calitătii spectacolelor. De aici şi până la prezenţa puternică a sponsorilor nu a fost decât un pas mic. Implicarea unor companii de renume cum sunt Vodafone, BSkyB, Nike, Adidas, pe lângă fondurile puse la dispoziţie, au creat şi piaţa de fashion. Jucătorii au devenit astfel imagini ale diferitelor produse sportive. Astfel cluburile au învăţat să genereze venituri proprii din activităţile lor. Modelul englezesc nu este perfect dar funcţionează ", a declarat Pete Davies.
Pete Davies, Director al Deloitte Consulting Balkan Region, spune că factorii critici care trebuie urmăriţi într-un bussines sportiv sunt un preşedinte care să fie capabil să spună da sau nu la momentul oporun, angajaţii "cheie" şi un profil comercial bine definit în cadrul clubului. " Planificarea coordonarea şi organizarea nu trebuie să fie realizate la întâmplare", susţine Davies.
Reprezentanţii Deloitte au arătat şi o structură a veniturilor cluburilor din campionatul englezesc. Astfel, în ziua meciului cluburile utilizează o capacitate a locurilor de 90%, în urma căreia încasările ajung la un nivel de 12 milioane de lire sterline. Din drepturi de televizare în funcţie de locul ocupat în campionat, echipele strâng 26 de milioane de lire sterline. Departamentul comercial adună şi el numai puţin de 11 milioane de lire sterline de pe urma marchendising-ului, locurilor din loje şi al sponsorului principal.
Cele mai profitabile cluburi din lume
Potrivit studiilor realizate de Deloitte, pentru 2006, cel mai bogat club este considerat Real Madrid, cu un nivel al veniturilor de 275 de milioane de euro. Anul trecut pe prima pozitie era prezent Manchester United, care în acest an a căzut pe locul al doilea cu un nivel al veniturilor de 246 de milioane de euro. Topul este continuat de AC Milan care dispune de o încasări de 234 milioane de euro.