Fondurile de rezervă ale Rusiei „au topit“ 9,5 miliarde de dolari numai în luna martie. În februarie au ars 28 de miliarde de dolari
0„Puşculiţele“ Rusiei, cele două fonduri suverane ale statului, au pierdut numai în luna februarie o sumă totală de 9,5 miliarde de dolari, scrie The Moscow Times, care citează datele ministerului rus de Finanţe.
Mai mulţi giganţi ruşi de stat din s-au aliniat pentru a se alimenta din cele două fonduri, pe măsură ce economia Rusiei a virat spre recesiune, ca urmare a sancţiunilor internaţionale şi a scăderii preţului ţiţeiului pe bursele mondiale de mărfuri.
Astfel, sumele totale din Fondul de Rezervă au scăzut cu 295 de miliarde de ruble, adică 5 miliarde de dolari, până la 75 de miliarde de dolari, după ce în luna februarie au scăzut cu 19,4 miliarde de dolari, potrivit sursei citate.
Fondul de Rezervă este folosit de Rusia pentru finanţarea deficitului. Proiectul noului buget pe 2015 al Rusiei, amendat în data de 27 martie, prevede un deficit de 46 de miliarde de dolari acest an, respectiv 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB) al Rusiei. Noul buget prevede cheltuieli de 53 de miliarde de dolari din Fondul de Rezervă, care este programat, astfel să mai rămână doar cu 45 de miliarde de dolari la finele anului.
Concomitent, sumele disponibile în Fondul Naţional de Bunăstare au scăzut cu 244 de miliarde ruble, respectiv 4,1 miliarde de dolari, până la 74 de miliarde de dolari. În luna februarie, acest fond a înregistrat o scădere de 8,7 miliarde de dolari.
Mari sume de bani au fost livrate în martie din acest fond către o serie de giganţi ruşi pentru a-i ajuta să realizeze proiecte de infrastructură.
O sumă de 850 de milioane de dolari a ajuns la RZD, compania rusă de căi ferate pentru modernizarea infrastructurii, în vreme ce 980 de milioane de dolari au ajuns la Atomenergoprom, o subsidiară a Rosatom, conglomeratul rus din industria nucleară. Suma reprezintă prima tranşa pentru finanţarea construcţiei centralei de la Hanhikivi, din Finlanda. Alte 440 de milioane de dolari au fost împrumutaţi către grupul bancar VTB, deţinut tot de către stat, pentru finanţarea centurii Moscovei.
Şi giganţii petrolieri au cerut finanţare de stat, cele mai notorii cazuri fiind Rosneft - care a cerut 49 de miliarde de dolari, şi Gazprom Neft, prezentă şi în România, care a solicitat 3,3 miliarde de dolari.
Mai puteţi citi:
[<a href="//storify.com/phradamon666/gazprom-gaze" target="_blank">View the story "gazprom gaze" on Storify</a>]