FMI vine la Bucureşti să vadă cum a ieşit economia României din scandalul politic

Urnele s-au închis, voturile au fost numărate, iar rezultatele parţiale îl trimit înapoi pe Traian Băsescu la Cotroceni. Mijlocul furtunii politice pare că a trecut. În acest peisaj, misiunea FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale soseşte astăzi la Bucureşti pentru a vedea cât de şifonată a ieşit economia ţării din acest scandal.

Delegaţia finanţatorilor vine pentru a şasea evaluare a acordului preventiv semnat în primăvara 2010. Misiunea se va încheia pe 13 august.

Iniţial, experţii FMI ar fi trebuit să vină pe 24 august, dar vizita a fost amânată din cauza referendumului.

Începem să returnăm împrumutul din 2009

Totodată, pe 6 august, România va începe să plătească prima tranşă a acordului semnat în 2009. În plus, Guvernul a anunţat că va discuta cu FMI posibilitatea încheierii unui nou acord de tip preventiv pentru următorii doi ani.

O altă noutate din această vară este schimbarea şefului misiunii FMI: ne luăm „la revedere” de la faimosul Jeffrey Franks, care va fi înlocuit la conducerea misiunii de olandezul Eric de Vrijer.

"Trebuie început, în primul rând, prin restabilirea încrederii Occidentului, a pieţelor. Trebuie continuat cu respectarea plângerilor lor, de la combaterea corupţiei la chestiunile de natură legislativă cum ar fi, de exemplu, acelea în materie de atragere de fonduri europene - să nu se mai fure banii. Trebuie să respectăm regulile Uniunii Europene dacă mai vrem să fim în UE şi dacă mai vrem banii lor", comentează analistul financiar Dragoş Cabat, citat de Mediafax.

Şi, întăreşte el: peste toate, încrederea este esenţială.

Prognozele s-au înrăutăţit

Leul a scăzut cu peste 7% de la începutul anului. Dar jumătate din această depreciere s-a întâmplat în ultimele săptămâni de criză politică.

Situaţia nu va fi deloc uşoară în viitoarele luni pentru că datele economice nu arată bine. Relansarea economică atât de aşteptată întârzie. Nici măcar vremea nu mai ţine cu noi, pentru că trebuie să amintim că agricultura a avut anul trecut o contribuţie bună la creşterea economică de 2,5%, iar acum trecem printr-o secetă severă.

Estimările analiştilor arată că pe întreg 2012 am putea avea o creştere de doar 0,5%-0,8%.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a revizuit săptămâna trecută prognoza de creştere economică la 0,8% de la 1,2% şi subliniază: criza politică internă, alături de situaţia externă dificilă, ar putea afecta evoluţia PIB-ului chiar şi pe termen scurt.

FMI estima, în ultimul raport, că economia ţării va creşte în acest an cu 1,5%, însă cel mai probabil prognoza va fi revizuită cu ocazia vizitei de acum, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi la ultimele trei misiuni.

FMI deja vede întârzieri nefondate

Avem, de asemenea, restanţe în ceea ce priveşte programul de privatizări şi de implementare a managementului privat, unde nu am făcut absolut nimic. Jeffrey Franks, care a condus până acum delegaţia FMI, a fost destul de flexibil cu termenele legate asumate de Guvern, dar era Franks a trecut...

Noul guvern al României trebuie să opună o rezistenţă puternică presiunilor politice preelectorale din propria coaliţie pentru a îndeplini reformele economice structurale, unde înregistrează întârzieri nefondate, potrivit unui raport al experţilor FMI dat publicităţii la începutul lunii.

„Calendarul privatizărilor continuă să fie întârziat din motive care ar fi putut fi prevenite”, spun cei de la FMI.

„Acest lucru înseamnă un semnal negativ privind respectarea angajamentelor României privind reformele structurale şi subminează potenţialul de creştere. Noul guvern va trebui să se opună cu rezistenţă presiunilor politice preelectorale venite din interiorul propriei coaliţii pentru a atinge aceste obiective”, se mai arată în raport.

Care sunt ţintele ratate din acordul cu FMI

În primul rând, este vorba de un proiect care trenează de mai bine de un an: implementarea unui management privat la companiile de stat. Până acum ar fi trebuit să fie conduse de manageri profesionişti Hidroelectrica, Oltchim şi Electrica Furnizare.

De asemenea, oferta Transgaz de vânzare a 15% din acţiuni prin intermediul bursei ar fi trebuit demarată. Vânzarea a 15% din Romgaz tot pe bursă ar fi trebuit, de asemenea, să fie gata în această vară, dar nu s-a realizat nimic până acum.

Şi Oltchim ar fi trebuit privatizată până la 31 mai, după cum s-a angajat Guvernul în faţa FMI. Noul Executiv susţine că acest lucru se va întâmpla abia în toamnă.

Un pachet de 10% din Hidroelectrica ar fi trebuit să fie listat la bursă în această toamnă, dar, având în vedere deschiderea procedurii de insolvenţă, procesul nu va mai avea loc în următorul un an, un an şi jumătate.

Singura măsură luată: scumpirea energiei

O altă companie care ar fi trebuit să ajungă pe bursă este Nuclearelectrica. Având în vedere că nici aici nu s-a întâmplat nimic, şi acest proces va fi întârziat.

Nu s-a făcut nimic nici în ceea ce priveşte privatizarea filialelor Electrica, a Electrocentrale Bucureşti şi nici în ceea ce priveşte reluarea procesului de vânzare a Cuprumin.

Ce s-a realizat totuşi a fost scumpirea electricităţii de la 1 iulie cu 5% pentru toţi consumatorii, industriali şi casnici.