FMI: România poate fi un vârf de lance în regiune

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oficialii Fondului spun că economia autohtonă a ajuns, datorită exporturilor, cea mai competitivă din Europa Centrală şi de Est, după Polonia şi Turcia, dar se tem de încetinirea ritmului reformelor. Şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat, pentru „Adevărul“, că cea mai mare temere este ca autorităţile să nu repete greşelile trecutului.

Economia României se recuperează lent, dar indicatorii recenţi arată o creştere mai consistentă a PIB în primul trimestru din 2011, faţă de uşorul avans din ultimele trei luni ale anului trecut. Afirmaţia aparţine şefului delegaţiei Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Jeffrey Franks, care s-a arătat impresionat de ultimele date privind avansul exporturilor. În acelaşi timp, directorul general adjunct al FMI, John Lipsky, este convins că statele est-europene, printre care şi România, încep „să lase criza în urmă".

Cosmina Croitoru,
corespondenţă din Washington

Jeffrey Franks a ţinut să explice şi diferenţa dintre ieşirea tehnică din recesiune şi depăşirea propriu-zisă a crizei. „Cred că autorităţile române au vrut să spună că sfârşitul lunii martie - deci al primului trimestru - ar putea marca, din punct de vedere statistic, acea condiţie esenţială de ieşire din recesiune. Adică două trimestre consecutive de creştere economică", a declarat Franks, pentru „Adevărul". De altfel, într-o prezentare ţinută jurnaliştilor străini acreditaţi la lucrările de primăvară ale FMI, Franks a arătat că România a ajuns, graţie avansului exporturilor din ultima perioadă, cea mai competitivă economie din regiune, după Polonia şi Turcia.

Monitorizare atentă

Şeful delegaţiei Fondului la Bucureşti a punctat faptul că viitorul acord de tip preventiv se va concentra pe probleme structurale ale economiei, cum ar fi reducerea pierderilor provocate de companiile de stat. „Noi am început monitorizarea întreprinderilor publice când acordul demarase de ceva vreme şi doar a celor mai mari dintre ele. Practic, nu am pus nicio condiţie Guvernului pe această componentă, doar am cerut o situaţie detaliată a activităţii acestor companii", a spus Franks.

El a arătat, însă, că noua înţelegere va conţine condiţii stricte legate de performanţele companiilor de stat. „Până la sfârşitul lunii aprilie vom negocia cu autorităţile române câteva măsuri-cheie pentru primele zece companii de stat, urmând ca, până la sfârşitul lunii iulie - când va avea loc prima evaluare a acordului de tip preventiv - să stabilim măsurile adecvate pentru restul companiilor", a arătat oficialul.

Protecţie socială sau eficienţă

Unele dintre companiile de stat vor fi cu siguranţă închise, altele vor fi scoase la privatizare, iar altele vor intra într-un proces de reorganizare. Oricare dintre cele trei proceduri va presupune însă concedierea unui număr important de angajaţi.

„România are peste 170 de companii de stat, iar arieratele pe care aceste companii le acumulează atârnă ca un bolovan imens de gâtul economiei. Este esenţial ca aceste pierderi să fie stopate, pentru a putea merge mai departe", a punctat Franks. Întrebat dacă nu-i este teamă de proteste în stradă, oficialul a declarat că are relaţii bune cu sindicaliştii. „Unii dintre ei ştiu că trebuie să ia astfel de măsuri. Important este ca oamenii să înţeleagă că nu se poate continua în acest fel la nesfârşit şi că se vor căuta soluţii de protecţie socială în astfel de situaţii", a precizat economistul.

Boardul de la Washington a aprobat, la 24 martie, cea de-a şaptea şi ultima evaluare a acordului stand-by cu România, dar şi specificul viitoarei înţelegeri de tip preventiv. Valoarea acesteia - care din punctul de vedere al FMI este tot un acord de tip stand-by - este de aproximativ 3,46 miliarde de euro. Şeful delegaţiei Fondului la Bucureşti spune că îi este teamă ca guvernanţii, odată ce economia dă semne de întrebare, să revină la „vechile obiceiuri". „România este o ţară cu un potenţial imens.

Temerea mea este să nu ajungem să repetăm greşeli mai vechi şi, mai ales, să încetinim ritmul reformelor", a subliniat Franks. Acelaşi lucru a fost punctat şi de şeful adjunct al Fondului. „Această criză a adus noi provocări, la pachet cu noi probleme. Ele încă persistă într-o anumită măsură, dar cred că statele est-europene, şi includ aici şi România, şi Bulgaria - chiar dacă au situaţii oarecum diferite - lasă criza în urmă. Iar perspectivele lor sunt mult mai bune decât am sperat la început", a precizat Lipsky.

"România are peste 170 de companii de stat, iar arieratele pe care aceste companii le acumulează atârnă ca un bolovan imens de gâtul economiei.''
Jeffrey Franks şeful misiunii FMI la Bucureşti