FMI obligă România să exporte gazele ieftine

Guvernul s-a angajat în faţa finanţatorilor externi că va lua toate măsurile necesare pentru ca ţara noastră să poată exporta gazele de producţie internă începând de anul viitor. Exportul ar însemna ca populaţia şi firmele din România să consume mai multe gaze importate din Rusia, care costă de două ori mai mult decât resursele interne.

În condiţiile în care 80% din consumul naţional de gaze reprezintă resurse de producţie internă, românii încă au avantajul unui preţ mult mai redus faţă de restul europenilor, întrucât piaţa este reglementată, iar companiile nu-şi pot impune preţul după pofta inimii.

Citiţi şi Guvernul vrea să îngheţe preţul gazelor pentru populaţie timp de un an.

Însă, în urma discuţiilor cu FMI, Guvernul s-a angajat să întreprindă toate acţiunile necesare pentru a se asigura că va fi posibil până la sfârşitul anului 2012 exportul de gaze prin conducta Szeged-Arad, care în prezent permite doar importuri din Ungaria. Acest lucru va însemna ca populaţia şi firmele din România să consume mult mai mult gaz de import, iar facturile să fie majorate considerabil.

Reamintim că preţul gazelor de producţie internă este de circa 165 de dolari pe mia de metri cubi, gazele ruseşti costă peste 400 de dolari, iar la bursele de gaze din centrul şi vestul Europei preţul este doar puţin mai mic decât cel rusesc.

În prezent, singura conductă care leagă sistemul de gaze al României cu o altă ţară (excluzând conductele care vin din Rusia prin Ucraina) este Szeged-Arad, care însă permite momentan doar importul de gaze din Ungaria în România. Pentru ca fluxul să fie posibil în ambele sensuri, este nevoie de investiţii suplimentare, pe care România nu le avea în plan mai devreme de 2014, când era un termen orientativ dat până acum de Comisia Europeană.

Petrom abia aşteaptă să exporte

Potrivit unui regulament aprobat în toamnă de Comisia Europeană, ţările membre trebuie să-şi interconecteze reţelele de gaze până la finele anului 2013, dar într-un acord semnat de şefii de state şi de guverne în februarie se arată că Uniunea Europeană speră ca acest lucru să fie posibil din 2014.

Citiţi aici mai multe despre ce spune acordul semnat la summitul din februarie.

Totuşi, lipsa unei conducte cu dublu sens nu este cea mai mare barieră în calea exporturilor şi importurilor. Acestea se pot realiza şi fără ca molecula de gaz să fie mutată fizic. Practic, gazele rămân în ţară, dar sunt vândute consumatorilor români la preţ de import.

În prezent, acest lucru nu este posibil deoarece legislaţia în vigoare obligă producătorii de gaze să vândă pe piaţa internă întreaga cantitate extrasă din solul românesc. Petrom, compania care produce jumătate din gazul autohton, face de mai mulţi ani presiuni asupra autorităţilor pentru a modifica această prevedere legislativă.

„FMI şi Comisia Europeană au venit cu această cerinţă în urma lobbyului făcut de Petrom. De altfel, întreaga poveste legată de liberalizarea pieţei de energie pleacă de la plângerile companiilor europene prezente în România - E.ON, GDF Suez, CEZ, Enel - care vor preţuri mai mari la gaze şi la electricitate", au declarat, pentru „Adevărul", surse din sectorul energetic.

FMI a cerut încă din februarie ca piaţa de electricitate şi gaze din România să fie liberalizată în totalitate.

Mai citiţi şi Petrom: Guvernul nu respectă legile europene.

Se scumpesc biletele de tren şi de metrou

Guvernul a garantat Fondului Monetar Internaţional că până cel târziu la finele lunii august va modifica legislaţia astfel încât să permită companiilor de transport CFR Călători şi Metrorex să majoreze tarifele cu un procent mai mare decât rata inflaţiei, relatează Mediafax. Cea mai recentă scumpire a biletelor de tren şi de metrou a avut loc în septembrie 2010.

Totodată, potrivit unui alt punct din scrisoarea de intenţie către FMI, Guvernul s-a angajat că va desfiinţa în vara acestui an peste 7.000 de posturi din societăţile feroviare, companiile energetice şi Poşta Română şi că va reduce costurile de funcţionare ale acestora prin renegocierea contractelor aflate în derulare. Cei mai mulţi angajaţi vor pleca din CFR Marfă - 3.000 de oameni şi din CFR Infrastructură - 1.500.

De asemenea, subvenţia de la bugetul de stat pentru energia termică va fi eliminată din această toamnă. În prezent, până la 45% din costurile centralelor cu achiziţia combustibilului sunt acoperite din bugetul de stat.