Finantarea deficitului bugetar costa Romania 810 milioane euro, plus dobanzi
0Deficitul bugetar - finantat in proportie de 78% din surse externe. Conversia datoriilor in actiuni - numai prin legi speciale
In acest an, Romania a imprumutat de pe pietele externe de capital aproximativ 750 milioane euro, bani ce sunt folositi pentru finantarea deficitului bugetar convenit prin acordul incheiat cu FMI (3,5% in 2001 si 3% in 2002). Aceste imprumuturi, la care se adauga circa 60 milioane euro colectati prin emisiunile de euroobligatiuni din toamna anului trecut sunt destinate finantarii intr-o proportie cat mai mare din surse externe a deficitului bugetar programat. Asa cum indica stadiul de aplicare a masurilor cuprinse in programul comun al Guvernului si BNR, autoritatile romane estimeaza ca in acest an finantarea deficitului bugetar se va realiza in proportie de peste 78 la suta din surse externe. In ceea ce priveste datoria publica interna, Ministerul Finantelor a adoptat o politica de crestere a maturitatii titlurilor de stat, in paralel cu diminuarea continua a nivelului dobanzilor pentru acestea. Pe de o parte, tendinta inregistrata a fost cea de majorare a volumului titlurilor de stat cu scadente la sase luni si un an, in timp ce pentru certificatele vandute direct populatiei scadenta a fost "impinsa" de la trei la sase luni. Pe de alta parte, este de remarcat scaderea dobanzilor la emisiunile de titluri de stat pe piata interbancara. Daca la inceputul acestui an acestea erau emise la dobanzi anualizate de 60%, in luna octombrie portofoliul de titluri de stat emise pe piata interbancara (in valoare de aproape 29.000 miliarde lei) aveau o dobanda medie anualizata putin peste 41,5%. Un alt obiectiv al Guvernului si BNR este de a obliga bancile comerciale sa-si reorienteze politicile catre clienti, prin reducerea continua a sumelor destinate creditului guvernamental in lei. Acesta s-a diminuat, conform datelor oficiale exitente la sfarsitul lunii trecute. Astfel, daca la inceputul anului 2001, soldul certificatelor de trezorerie emise pe piata primara interbancara era de aproape 24.294 miliarde lei, la 20 noiembrie nivelul acestuia era de aproximativ 28.735 miliarde lei. Asta in conditiile in care obligatiunile de stat emise prin legi speciale (care aveau scadenta in acest an) au fost mutate pe titluri pe termen scurt. In paralel, in conditiile in care Romania a avut anul trecut acces avantajos la creditele private, dobanzile reale la creditul guvernamental s-au diminuat. Autoritatile romane se asteapta ca aceste dobanzi sa scada sub 8,1% (nivelul din 2000), in timp ce, conform raportului BNR, in 1999 ratele medii reale ale dobanzilor erau de 16,6%. In ceea ce priveste datoria publica externa, 53,7% din total are scadente mai mari de zece ani, iar restul este contractata cu creditori multilaterali (ceea ce inseamna scadente lungi si dobanzi avantajoase). Structura datoriei publice este constituita astfel: peste 51% in dolari, peste 25% in euro si peste 18% in celelalte valute din UE. O alta preconditie indeplinita pentru incheierea acordului cu FMI a fost aceea de a nu se mai face de-a valma conversii de datorii (apartinand regiilor, societatilor comerciale de stat s.a.m.d.) in actiuni. Astfel ca, la cererea FMI, a fost abrogata OUG 62/2001, conversiile facandu-se acum doar pe baza unor legi speciale pentru societatile scoase la privatizare. Primul exemplu este chiar privatizarea Sidex, ale carui datorii au fost convertite in actiuni pe baza unor astfel de legi. Pentru fostele IAS-uri, solutia aleasa a fost mai simpla. Printr-o lege aprobata de Guvern, in cazul in care un investitor cumpara un fost IAS, acesta nu va mai plati pentru datoriile catre creditorii bugetari.