Fiecare guvern şi-a făcut „antiseceta“ lui

Toţi miniştrii care au condus Agricultura în ultimii 20 de ani au anunţat, în zadar, că vor reface sistemele de irigaţii şi că vor lupta împotriva secetei. Acum intră în scenă „strategia“ ministrului Dumitru. Dacă până în anii '90 în România erau irigate 3,3 milioane de hectare de terenuri agricole, acum fermierii se roagă la Dumnezeu să plouă ca să aibă ce treiera la toamnă.

Mihail Dumitru, ultimul sosit la cârma Agriculturii, lucrează de zor la o strategie de refacere completă a irigaţiilor. Pentru asta a fost plecat şi în Spania, ca să înveţe de la fermierii de acolo cum se irigă modern. Întors acasă, a anunţat că întocmeşte noul plan, dar care va fi gata la toamnă, iar irigaţiile nu se vor face oricum, ci „gravitaţional".

„Irigaţiile se vor face gravitaţional. Vom construi nişte baraje în amonte şi vom iriga cu apă de la munte, nu vom mai sui apa din Dunăre la deal", ne-a explicat Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

Rădulescu este conştient însă că actuala conducere nu va pune şi în practică lucrurile pe care le anunţă. „Vrem să facem o strategie până în anul 2020. Probabil că noi o vom concepe dar nu vom mai apuca să o punem în practică. Sperăm să o continue alţii", a explicat oficialul.

Idei vechi

Pe de altă parte, fermierii spun că ideea de „irigaţie gravitaţională" nu este o noutate şi este veche de 25 de ani. „Ideea este din anii 1987-1988, când s-a început construirea Canalului Dunăre-Siret, dar a fost abandonată pentru că nu era foarte eficientă", afirmă Viorel Nica, preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă.

Pe de altă parte, marii prpducători agricoli râd amar de ideile guvernanţilor. „Ei nu sunt în stare să facă un drum şi visează lacuri la munte! Mai întâi trebuie să aibă şi ce să irige, deoarece tot mai multe terenuri sunt lăsate pârloagă şi sunt foarte fărâmiţate", a declarat, răspicat, Mihai Anghel, preşedintele Cerealcom Dolj, care lucrează aproape 30.000 de hectare în sudul ţării.

De asemenea, Ştefan Poienaru, preşedintele Agrofam Feteşti, spune că din cauza faptului că anul acesta nu se vor mai acorda subvenţii pentru apa şi energia folosită în irigaţii, mulţi agricultori vor lăsa terenurile neudate. Poienaru spune că el nu a stat la mâna statului şi şi-a creat propriul sistem de irigaţii, înscriindu-se într-o organizaţie de utilizatori de apă.

Unul dintre miniştrii care părea cel mai hotărât să combată seceta a fost Decebal Traian Remeş (a condus ministerul între 2007 şi 2008). În toamna anului 2007, după o secetă care a pârjolit mai mult de jumătate din culturile agricole, Remeş a anunţat strategia naţională pentru reducerea efectelor secetei. În linii mari, strategia pentru combaterea secetei pe termen scurt şi mediu prevedea extinderea luncii unor râuri (Siret, Prut), precum şi a Dunării.

Totodată, Remeş anunţa şi „crearea unei salbe de iazuri" în Moldova, Muntenia, Oltenia şi Transilvania, precum şi o campanie foarte mare de împăduriri. La acea dată, Guvernul a alocat trei milioane de lei pentru elaborarea strategiei, dar în 2008 Remeş a părăsit fotoliul de ministru, iar planul lui a rămas în aer.

Spre deosebire de cele din România, câmpiile din Ungaria sunt udate cu utilaje ultramoderne

Sârbu voia sisteme nou-nouţe

La cârma ministerului a venit Dacian Cioloş, actualul Comisar European pe Agricultură, dar nici în mandatul acestuia nu s-au refăcut sistemele de irigaţii. „Într-un an de zile nu am apucat să fac o strategie. Am încercat să o continui pe cea din mandatul ministrului Remeş, de combatere a secetei. Am cerut Guvernului o suplimentare a bugetului pentru crearea de noi sisteme de irigaţii. Totul a rămas la stadiul de proiect", a declarat, anul trecut, pentru „Adevărul", Dacian Cioloş.

2009 a fost anul de conducere al lui Ilie Sârbu, precocupat şi el de refacerea sistemului de irigaţii, despre care spunea că este „energofag" şi că trebuie schimbat cât mai repede. Sârbu a creat şi el propria strategie, care se baza pe înlocuirea „pompelor ruseşti, vechi de 50 de ani" şi a cerut specialiştilor să proiecteze un sistem de irigaţii modern, lucru care nu nici de această dată nu s-a
adeverit.

„Irigaţiile se vor face gravitaţional. Vom construi baraje în amonte şi vom iriga cu apă de la munte, nu vom mai sui apa din Dunăre la deal".
Adrian Rădulescu
secretar de stat în Ministerul
Agriculturii

Fără subvenţii pentru apă şi energie

Din acest an, fermierii nu vor mai primi reduceri la plata energiei şi nici subvenţii pentru apă. Anul trecut, fermierii înscrişi într-una dintre cele peste 200 de organizaţii de utilizatori de apă au primit 171 de lei pe hectar pentru amenajările de irigaţii, pentru paza obiectivelor
şi pentru menţinerea în stare de funcţiune a infrastructurii.