Exportul poate redresa economia

Una dintre strategiile anticriză ale Guvernului este susţinerea producţiei pentru export prin garanţii şi contragaranţii. Potrivit lui Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), problema este faptul că nu se precizează exact ce înseamnă producţie pentru export.

 „Dacă importăm nasturi şi materiale folosite în industria de textile, iar produsul este exportat, se numeşte tot export, dar valoarea adăugată este foarte mică“, explică Pârvan. Un alt exemplu este producţia şi apoi exportul maşinii Logan.

„Aici lucrurile merg bine, Loganul se vinde bine, e un exemplu pozitiv, de aceea măsura trebuie detaliată“, adaugă el. În ceea ce priveşte pârghiile prin care statul va trebui să ajute producţia pentru export, Pârvan crede că  Eximbank nu este o instituţie potrivită pentru a susţine această măsură. Şi asta pentru că nu are experienţă în astfel de situaţii.

Şi IMM-urile au fost ajutate de Guvern. Plafonul total de acordare a ajutorului de minimis a fost majorat de la cinci milioane de euro la 20 de milioane de euro. Printre strategiile anticriză propuse de Guvern s-a numărat şi majorarea, din nou, a acestui plafon.

Statele vecine au marşat pe reducerea cheltuielilor

Confruntate cu o scădere puternică a veniturilor la bugetul de stat, programele anticriză ale statelor nou-aderate la UE s-au axat, în principal, pe reducerea cheltuielilor publice.

Dacă Germania şi-a permis alocarea în două tranşe a peste 80 de miliarde de euro pentru planul de relansare economică, state precum Ungaria şi România au fost nevoite să apeleze le împrumuturi de urgenţă de la FMI şi UE, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Ungaria a adoptat măsuri mai dure decât România, majorând TVA la 25%, reducând pensiile şi numărul angajaţilor din sistemul bugetar.

Polonia, singura ţară din UE care nu se află în recesiune, a anunţat că va reduce cu 10% cheltuielile bugetare. Pe termen scurt, programele de austeritate au efecte adverse: creşterea şomajului şi scăderea consumului. Pe termen lung, reducerea deficitelor creează premisele unei relansări sustenabile a economiei.