EXCLUSIV Harta facturilor la întreţinere. Cât plătesc românii pentru utilităţile locuinţei - INFOGRAFIE
0Costurile medii cu energia electrică şi termică, gaze şi servicii de apă-canal-salubritate trec de 200 de lei pe persoană, reprezentând 28% din cheltuielile unei gospodării - locul al doilea după mâncare.
Din datele privind veniturile şi cheltuielile românilor, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea „Coordonate ale nivelului de trai în România“, reiese că românii cheltuiesc, în medie, 209 lei lunar pe persoană pentru a-şi plăti facturile de întreţinere a locuinţei.
Această cheltuială, care însumează facturile la electricitate, gaze, agent termic, apă-canal-salubritate şi alte servicii specifice întreţinerii locuinţei, reprezintă mai mult de un sfert (28%) din bugetul mediu, situându-se pe locul al doilea după necesarul pentru asigurarea hranei.
Înainte de a vă prezenta principalele detalii ale modului în care se repartizează cheltuielile cu locuinţa, precizăm că aceste statistici reprezintă medii generale (naţionale sau, după caz, regionale), în calcule intrând şi vilele cu consumuri mari de utilităţi, dar şi gospodăriile rurale care nu sunt dotate cu toate utilităţile.
De asemenea, în media generală a cheltuielilor sunt cuprinse toate cele 12 luni ale anului 2014, adică şi costurile mici din timpul verii, şi costurile mari din timpul iernii.
Maxime în Bucureşti, minime în Moldova
Repartizarea pe regiuni a cheltuielilor cu întreţinerea locuinţei, evidenţiată în analiza INS, arată o diferenţă de la simplu la dublu între Moldova şi Bucureşti-Ilfov.
Dacă în Regiunea Nord-Est (Moldova) cheltuiala medie este de 153,3 lei lunar pe persoană, în Bucureşti aceasta ajunge la 344,3 lei lunar pe persoană.
Asta pentru că, spre exemplu, factura la energia termică este de 4,5 lei lunar pe persoană în Moldova, în timp ce la Bucureşti urcă spre 47 de lei.
De asemenea, cheltuielile medii cu apă-canal-salubritate sunt de 33,5 lei lunar pe persoană în Moldova, faţă de 126 de lei lunar pe persoană în Bucureşti.
Diferenţe mari sunt şi la gaze şi energia electrică: 35,1, respectiv 75,3 lei lunar pe persoană în Moldova, faţă de 57, respectiv 98 de lei lunar pe persoană în Bucureşti.
În celelalte regiuni, cheltuielile cu întreţinerea locuinţei oscilează între minimele şi maximele arătate mai sus, iar mediile regionale sunt evidenţiate în harta alăturată.
Gospodării mari, cheltuieli mici
Dacă ne uităm la mărimea gospodăriei (în funcţie de numărul de persoane), statistica arată că pentru întreţinere cheltuiesc cel mai mult familiile cu 3 şi 4 membri, suma coborând odată cu creşterea numărului de membri.
Astfel, în gospodăriile cu trei persoane cheltuiala medie pentru întreţinerea locuinţei este de 255 de lei (85 de lei pe persoană), în cele cu patru persoane - de 249 de lei (62 de lei pe persoană), în timp ce la şase persoane şi peste aceasta scade sub 30 de lei/persoană (177,6 lei/gospodărie).
Salariaţii şi pensionarii plătesc cel mai mult
Dacă ne uităm la statutul capului de familie, observăm - din analiza INS - că salariaţii au costuri la întreţinere de aproape 270 de lei lunar pe gospodărie, şomerii - de 220 de lei, iar pensionarii - de 187 de lei.
Dacă raportăm însă aceste cheltuieli la puterea de cumpărare, pensionarii apar ca fiind cel mai mult presaţi de facturile la întreţinere.
Aceeaşi statistică mai arată că în mediul urban întreţinerea costă de peste două ori mai mult decât în mediul rural: 286 de lei lunar pe gospodărie la oraş, faţă de 109,3 lei lunar pe gospodărie la ţară.
De asemenea, gospodăriile conduse de bărbaţi plătesc, în medie, 219,4 lei lunar la întreţinere, în timp ce gospodăriile conduse de femei achită 182 de lei lunar.
Iar repartizarea după vârsta capului de familie evidenţiază o plată maximă (de 229,7 lei lunar pe gospodărie) la grupa 35-49 de ani şi o plată minimă (de 173 de lei lunar pe gospodărie) la grupa 65 de ani şi peste.
„O componentă a consumului cu pondere relativ mare în cheltuieli este legată de locuinţă.
Acesteia i s-a alocat 21,2% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte fiind absorbită de consumul de utilităţi, care presupune cheltuieli obligatorii pentru gospodării“, arată INS în lucrarea „Coordonate ale nivelului de trai în România“.