Europa încă depinde de importurile de energie, chiar dacă criza s-a terminat. Ce se întâmplă în România

Dependența de importurile în energie în Europa nu a suferit modificări importante în ultimii ani, Europa rămânând puternic dependentă de importurile de energie chiar și după criza energetică, punctează expertul în energie Dumitru Chisăliță.

„Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu a modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependența de Rusia cu depndența de alte țări. Se poate observa că dependența de importurile de energie din Rusia au scăzut de 3 ori, dar nu a fost eliminată total”, notează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Evoluția dependenței de importuri energetice ale Europei

Sursă: EUROSTAT

În ceea ce privește dependența de importurile de gaze, aceasta a crescut în ultimii ani, chiar dacă a scăzut dependența de importurile de gaze provenite din Rusia de trei ori.

Analizând dependența de importurile de gaze în ultimii 5 ani în funcție de canalele de transport arată că au scăzut puternic cantitățile de gaze importate prin conducte din Rusia, acestea scăzând de 4 ori, dar au crescut de 3 ori importurile de gaze din Rusia prin insfrastructura GNL și de două ori importurile de gaze prin infrastructura GNL din afara Rusiei. De asemenea se remarcă că a crescut cantitatea de gaze importată din afara Rusiei prin conducte.

Singura reducere a dependenței de importuri o putem observa pe piața produselor petroliere, unde a scăzut dependența Europei de importuri cu cca 8%. Aceasta s-a realizat pe fondul creșterii obligației de a introduce biocombustibili în combustibilii clasici, cât și datorită mașinilor hibrid și a celor electrice. De aseemenea este sectorul unde avem cea mai mare reducere a dependenței față de un produs energetic din Rusia, practic dependența față de Rusia scăzând de 6 ori.

Dependența față de cărbunele important în UE a crescut în anii 2021 și 2022, odată cu repornirea unor centrale pe cărbune urmare a crizei gazelor și a revenit ulterior la nivelul din anul 2019. Cea mai redusă scădere a dependenței de importuri din Rusia este la nivelul cărbunelui, aceasta reducându-se cu doar 6%.

Dependența de importurile de energie primară a țărilor europene

Sursă: EUROSTAT

Analizând dependența diferitelor țări față de importurile de energie vedem că țările insulare se găsesc în topul țărilor dependente de energie, iar la polul opus se află România (a 4 cea mai puțin dependentă țară din UE), înainte de Suedia, Estonia și Islanda. România este cea mai puțin țară dependemtă de gazele de import și a doua cea mai puțin țară dependentă de importul de produse petroliere.