Eficientizarea energetică aduce profit?

Creşterea eficienţei energetice a unei locuinţe poate mări preţul acesteia cu minimum 15%. Acest criteriu a devenit important la achiziţia unei case.

Orice detaliu contează

Gabriel IVAN, Haintz Consulting

Toate operaţiunile pentru creşterea eficienţei energetice a unei clădiri se pot realiza atât prin investiţia directă a proprietarului, cât şi prin credit bancar.

„Durata de viaţă a construcţiei şi a sistemelor de confort depăşeste cu mult durata de recuperare a investiţiei şi de rambursare a finanţării." Pentru stabilirea metodelor de creştere a eficienţei energetice a unei clădiri se realizează un audit energetic al acesteia. Aceasta are drept scop determinarea performanţelor energetice ale clădirii în starea actuală pe baza caracteristicilor reale ale acesteia, urmată de nominalizarea soluţiilor de reabilitare termică.

„Metodele tehnice de creştere a performanţelor energetice ale unei construcţii sunt: cele privind construcţia; cele privind performanţele instalaţiilor de încălzire; cele privind sistemele de climatizare şi cele privind instalaţiile electrice".

Metodele privind construcţia cuprind ansamblul intervenţiilor asupra anvelopei. Crearea condiţiilor de confort în spaţiile interioare necesită o bună termoizolare a elementelor opace ale anvelopei, utilizarea unor ferestre şi uşi cu grad ridicat de protejare termică, etanşe, îmbunătăţirea performanţelor sistemelor de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum prin eliminarea pierderilor de agent şi de energie prin tronsoane greşit izolate sau prin apa răcită pe conductă din cauza inexistenţei sistemului de recirculare.

Funcţionarea instalaţiile electrice se va îmbunătăţi în condiţiile păstrării confortului luminos interior. Reducerile de consumuri energetice se realizează prin folosirea aparatelor cu consum scăzut, precum şi prin utilizarea unor sisteme automatizate.

Investiţia se recuperează în maximum 15 ani

Arina Velody, Ramboll România

Cheltuielile pentru eficientizarea energetică a unei locuinţe se amortizează într-un interval cuprins între 3 şi 15 ani, în funcţie de complexitatea lucrării. „Primele măsuri cu impact direct asupra consumurilor energetice în clădiri, şi printre cele mai ieftine, sunt montarea becurilor electrice cu consumuri reduse, montarea automatelor de scară pentru iluminatul interior şi dotarea uşii de la intrare pe casa scării cu aparat de închidere automată în cazul scărilor de bloc."

Metode la îndemâna oricui sunt şi instalarea robinetelor cu termostat la calorifere, a repartitoarelor de costuri, înlocuirea conductelor vechi sau sparte, spălarea periodică a instalaţiilor de încălzire, vopsirea anticorozivă şi izolarea conductelor din subsol, evitarea golirii instalaţiilor de încălzire pe perioada verii - lucru care duce la formarea ruginei în instalaţie şi la colmatarea conductelor.

Deşi la prima vedere nu par a fi operaţiuni prea importante, aerisirea instalaţiilor de încălzire, echilibrarea instalaţiilor interioare de încălzire sau înlocuirea bateriilor amestecătoare defecte de la baie şi bucătărie şi a radiatoarelor vechi care nu mai pot fi curăţate de mâlul pietrificat pot scădea şi ele consumul energetic cu până la 20%.„Ultima etapă intră deja în categoria lucrărilor care presupun investiţii mai mari, cu o perioadă de recuperare de până la 15 ani, dar care sunt esenţiale pentru a avea o locuinţă cu adevărat eficientă energetic".

Mai importante, dar şi mai costisitoare sunt operaţiunile de reabilitare termică a clădirilor, respectiv montarea de termosisteme, de ferestre şi uşi exterioare cu geam termopan. Acestea din urmă nu-şi ating totuşi eficienţa maximă fără aplicarea celorlalte recomandări. „Proprietarii de apartamente sau chiriaşii nu sunt suficient de informaţi"

Izolarea, cea mai eficientă

Adrian Garofeanu, Kanuf Insulation

Izolarea clădirilor este cea mai uşoară şi economică metodă de reducere a consumului de energie, a costurilor de încălzire şi răcire, precum şi de protecţie a mediului. „Cu cât este mai bine izolată cladirea, cu atât mai multă energie poate fi economisită pentru că se asigură o temperatură constantă în interior şi nu permite influenţarea acesteia de diversele modificări climatice care pot apărea la un moment dat".

Investiţiile făcute în izolarea termică a spaţiilor de locuit pot fi recuperate într-o perioadă mai mică de patru ani, iar în decurs de 30 de ani se economiseşte de şapte ori mai mult faţă de investiţia făcută. Izolarea termică duce la o scădere a costurilor de încălzire cu aproximativ 50%. În acelaşi timp, pierderile de căldura scad cu până la 80%. „Momentan, ceea ce putem susţine în mod cert este faptul că izolarea corespunzătoare a locuinţelor contribuie cu aproximativ 40-50% la reducerea consumului de energie termică per ansamblul clădirii".

Noile generaţii de vată minerală pot îndeplini acest deziderat. Sunt diferite de produsele tradiţionale de izolare pentru că sunt obţinute prin folosirea unei tehnologii brevetate, bazate pe materii biologice, de producere a unui liant fără formaldehide. Această tehnologie utilizează materii uşor regenerabile în locul produselor chimice pe bază de petrol.

În procesul de producţie nu sunt adăugate formaldehide sau fenoli. În comparaţie cu vata minerală tradiţională, produsele contribuie nu numai la îmbunătăţirea calităţii aerului de la interior, dar şi la îmbunătăţirea sustenabilităţii clădirilor în care sunt folosite.