Efectele pandemiei de COVID-19. Putem asista la deprecierea leului şi la scăderi de cotaţii pe Bursa de la Bucureşti

În perioada următoare, putem asista la o depreciere a leului în faţa euro şi la scăderi de cotaţii pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB), însă magnitudinea acestora va depinde în mare măsură de gradul de panică la care se va ajunge, arată o analiză realizată de Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, despre efectele pandemiei de COVID-19 asupra pieţelor financiare.

Evoluţiile din pieţele financiare sunt aproape imposibil de previzionat în acest moment, susţine Smedoiu. Potrivit ei, comparaţia cu criza financiară din 2008 poate funcţiona până la un punct, dacă ne raportăm doar la pierderile financiare generate de coronavirus. Singura certitudine în acest moment este legată de prevenţie: nicio măsură în această direcţie nu poate fi considerată excesivă, fie că vorbim de acţiuni la nivel personal sau instituţional. Totodată, mesajele de încredere şi de susţinere din partea instituţiilor de reglementare sunt importante în acest moment, având în vedere că evoluţia pieţelor financiare este extrem de sensibilă la indicatorul „încredere”.

În domeniul serviciilor financiare, prevenţia costă în stabilirea unui plan de continuitate a afacerii cât mai detaliat şi mai aplicat pentru situaţii de acest gen. Este posibil ca unele companii să nu aibă un astfel de plan deja aprobat şi testat, aşadar situaţia poate fi complicată, afirmă Alexandra Smedoiu.

Din ce zone provin cele mai mari riscuri pentru pieţele financiare?

Existenţa acestor planuri este cu atât mai importantă cu cât, deja, au fost anunţate măsuri care vor produce pierderi instituţiilor financiare dincolo de cele estimate deja, provenite din dificultăţile companiilor direct afectate de a-şi onora la timp obligaţiile financiare (transport, turism etc.).

O primă măsură cu efecte puternice în piaţa financiară este aceea anunţată de autorităţile italiene, referitoare la suspendarea plăţii ratelor la creditele ipotecare pe întreg teritoriul ţării. În acelaşi timp, se avansează scenarii tot mai sumbre. Banca de investiţii Goldman Sachs estimează că băncile europene ar putea pierde 30 de miliarde de euro din profituri în următorii trei ani din cauza actualei crize.

În România, autorităţile de supraveghere au cerut, de asemenea, instituţiilor financiare (bănci, companii de asigurări etc.) să îşi actualizeze planurile de continuitate a afacerii la noul context financiar internaţional. De altfel, instituţiile care activează în industria financiar–bancară sunt obligate de legislaţie să implementeze astfel de planuri, pe care să le şi testeze periodic.

Totodată, pe plan local, trebuie să ţinem cont şi de faptul că, în perioade de turbulenţe, investitorii se retrag din pieţele emergente şi se refugiază în active stabile, cum ar fi plasamentele în aur sau în obligaţiuni. În aceste condiţii, putem asista, în perioada următoare, la o depreciere a leului în faţa euro şi la scăderi de cotaţii pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Magnitudinea acestora va depinde în mare măsură de gradul de panică la care se va ajunge, este de părere Alexandra Smedoiu.

Deja, atât la bursă, cât şi pe piaţa valutară, se resimt efectele evoluţiilor din pieţele financiare internaţionale, care, tot mai frecvent, sunt comparate cu cele din criza financiară din urmă cu mai bine de zece ani. Un aspect încurajator, însă, poate fi reprezentat de faptul că mulţi dintre investitorii aflaţi în piaţa financiară internaţională în prezent au trecut prin criza financiară anterioară şi este de aşteptat să fie mai prudenţi în luarea unor decizii pe baze emoţionale, afirmă reprezentantul Deloitte.

Măsuri şi mesaje de încurajare la nivel global

În plus, potrivit Alexandrei Smedoiu, percepţia generală este că viteza de reacţie la nivel instituţional, cu mesaje şi măsuri menite să inducă încredere în rândul pieţelor financiare, dar nu numai, este mult mai rapidă decât în 2008.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că pune la dispoziţia statelor emergente şi a celor cu venituri scăzute 50 de miliarde de dolari prin facilitatea sa de finanţare rapidă, pe fondul pandemiei de coronavirus. Pentru statele cu venituri scăzute, FMI va acorda zece miliarde de dolari printr-o finanţare de urgenţă.

În acelaşi timp, Comisia Europeană anunţă că va pune la dispoziţia statelor membre un prim pachet de 7,5 miliarde de euro şi un total de 25 de miliarde de euro pentru sprijinul economiilor care suferă din cauza pandemiei.

De asemenea, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică sugerează că băncile centrale ar trebui să transmită semnale încurajatoare pentru a atenua turbulenţele de pe pieţele financiare, indicând că ar trebui să fie pregătite să relaxeze şi mai mult politica monetară şi să furnizeze lichidităţi băncilor, dacă va fi necesar.

Să ne pregătim cât mai bine pentru orice fel de scenariu, dar să sperăm la un impact cât mai mic pe toate palierele, conchide Alexandra Smedoiu.