Educaţie de cinci stele

Poliţa de studii poate face diferenţa în cursa pentru alegerea celei mai bune universităţi. Cu o singură condiţie: să ştii care este gradul de risc al asigurării în care investeşti. Află din numărul 11 al revistei „Forbes România“ – ce a apărut la chioşcuri luni, 10 august – cum poţi învăţa la cele mai bune universităţi din lume.

În vremuri de recesiune globală este greu de gestionat cu randamente bune orice buget, inclusiv cel al familiei. Cu atât mai mult dacă vrei ca destinaţia pentru studiile copiilor tăi să fie una dintre cele mai scumpe universităţi din lume.

Problema banilor pentru educaţie poate fi rezolvată parţial printr-o investiţie într-o asigurare de studii. Trebuie să compari însă toate ofertele din piaţă, pentru că în jocul de-a plata facultăţii informaţia poate face diferenţa. Aşadar, atenţie la perioada de contribuţie şi la instrumentele în care investeşti: titluri de stat, depozite bancare, obligaţiuni corporatiste sau acţiuni.

RISCURI MINIME

Ana-Maria Mihăescu, şeful misiunii IFC (International Finance Corporation) în România, a încheiat o poliţă Junior în 2004, când Theo avea aproape cinci ani. S-a gândit că, fiind părinţi maturi, cheltuielile maxime cu educaţia încep când băiatul va avea 18-20 de ani, ca urmare este important să fie bine pregătiţi şi pentru această etapă. Theo iubeşte chitara şi deocamdată visează să ajungă un mare muzician, de ce nu, chiar o vedetă a rockului internaţional.

Când vine vorba despre studii este însă hotărât să urmeze liceul în Bucureşti, iar facultatea în Anglia sau Statele Unite ale Americii. Planul financiar pe care mizează Ana-Maria Mihăescu se bazează pe faptul că asigurarea încheiată pentru copil îi va permite să acopere aproximativ jumătate din costul studiilor la o universitate din Statele Unite ale Americii, unde cheltuielile cu educaţie sunt la cele mai înalte cote. Pentru că „prima dragoste a fost sistemul de asigurări“, fiind la bază asigurător de credite, şeful misiunii IFC spune că nu s-a grăbit să încheie poliţa pentru Theo.

A aşteptat să se stabilizeze piaţa de asigurări de viaţă din România pentru că este vorba despre o investiţie pe termen lung, pe o perioadă de 15 ani. „Noi ca popor nu avem în genă economisirea“, spune Mihăescu, de aceea poliţa de viaţă cu capitalizare te ajută să-ţi costruieşti un plan financiar coerent. Pe lângă partea de beneficii garantate, poliţa a fost suplimentată cu asigurări de sănătate sau de accidente.

Partea de investiţii se bazează pe riscuri minime, ce s-au dovedit foarte inspirate pentru această perioadă. Banii au fost investiţi în proporţie de 95% în titluri de stat şi obligaţiuni, iar 5% în depozite bancare. „În 2004 alegerea acestor instrumente părea bizară“, adaugă Ana-Maria Mihăescu. A mizat însă pe dispersia riscului: pentru ea şi soţul ei a riscat mai mult şi a cumpărat o asigurare de viaţă cu investiţii de 45% pe piaţa de capital, iar pentru Theo a ales un produs conservator.

CLIENTUL ALEGE

Fiecare plan financiar construit pentru o asigurare de viaţă, cum este şi cazul poliţelor de studii, este personalizat în funcţie de necesităţile şi posibilitatea de investiţie a clientului. În general, clienţii sunt sfătuiţi să aloce între 5% şi 10% din veniturile anuale pentru o astfel de poliţă. În cazul în care se renunţă la asigurare înainte de maturitate, beneficiul obţinut este reprezentat de valoarea de răscumpărare a asigurării calculată în funcţie de anul de acumulare la care a ajuns poliţa.

Pentru primii trei ani de contract nu există însă valoare de răscumpărare. Asta înseamnă că dacă intenţionaţi să reziliaţi contractul riscaţi să pierdeţi banii investiţi. Valoarea de răscumpărare creşte proporţional cu durata contractului. La finalul contractului, asiguratul sau beneficiarul primeşte suma asigurată la care se adaugă bonusul de maturitate şi beneficiul investiţional obţinut. Profitabilitatea poliţei este maximă când contractul ajunge la maturitate.

Mai puteţi citi în numărul 11 al revistei Forbes România

Trufia trufelor. România este noul El Dorado al căutătorilor de trufe. Lupta pentru „fierea pământului“ se poartă dur, fără reguli şi cu câini bine antrenaţi.

Presa locală, încotro? Companiile de media EMI şi PubliMedia au decis să-şi stopeze investiţiile în presa locală, în timp ce Adevărul Holding înaintează viguros în teritoriu. În mâinile cui vor rămâne ziarele din provincie?

Ajutor chimic. Combinatul Oltchim Râmnicu-Vâlcea se poate salva printr-un ajutor de stat. Cât de corectă este însă intervenţia statului într-o economie de piaţă?