Economia României are încă reminiscenţe ale statului centralizat
0Raportul BERD pe 2006 penalizează lipsa reformelor din domeniul instituţiilor financiare nebancare
Raportul de anul acesta al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) punctează principalele domenii în care economia României se aseamănă mai degrabă cu cea a unui stat centralizat, decât cu o economie de piaţă funcţională. De departe, cel mai slab stăm la capitolul reforme în domeniul instituţiilor financiare nebancare.
La fel de prost notate, dar cu perspective de ameliorare, se află domenii precum restructurarea întreprinderilor şi cel al politicilor cu privire la competiţie. Pe o scară de la unu la patru (unu reprezentând o economie planificată de la centru, iar patru, o economie de piaţă funcţională), economia românească are şi punctele ei forte. Liberalizarea preţurilor, dar şi a pieţelor au un punctaj maxim în raportul BERD. Francesca Pissarides, economist-şef al instituţiei, a subliniat şi alte realizări notabile ale României din acest an. Reforma din justiţie, modificările aduse Codului Muncii, privatizarea aflată pe ultima sută sunt tot atâtea realităţi pozitive prezente în raportul BERD.
Deschiderea unei afaceri, mai dificilă decât în 1999
Un sondaj realizat de prestigioasa instituţie bancară arată că antreprenorii români cred că deschiderea unei noi afaceri este mai dificilă decât în urmă cu 7 ani. De asemenea, patronii apreciază că actuala legislaţie a muncii le îngreunează activitatea pe care o desfăşoară. Deşi în scădere, cea mai mare problemă identificată de antreprenorii autohtoni este instabilitatea la nivel macroeconomic. Ei notează însă şi domenii în care s-au înregistrat progrese. Le este mai uşor să acceseze finanţare pentru propria afacere, costurile acesteia s-au redus, iar crima organizată nu mai este percepută ca o ameninţare importantă la adresa business-ului.
Campionii investiţiilor străine directe în Europa de Est
Raportul BERD surprinde realitatea creşterii record a volumului de investiţii străine directe în România. Următoarele două state din clasament, Bulgaria şi Croaţia, nici însumat nu reuşesc să egaleze nivelul fără precedent de investiţii străine autohton. Francesca Pissarides atrage însă atenţia că banii au venit în special ca urmare a privatizărilor şi achiziţiilor din domeniul bancar. Iar acestea sunt pe sfârşit. Urmează o perioadă în care România va trebui să atragă alt gen de investiţii, în special de tip greenfield. Iar eşecul nu este o opţiune.
Raportul BERD trage un semnal de alarmă în acest sens. Deficitul mare de cont curent va deveni o problemă serioasă în momentul în care ritmul investiţiilor străine va încetini. Şi statele noii Europe au înregistrat în ultimii doi ani creşteri economice importante, în special datorită creşterii cererii interne. S-au consemnat însă şi majorări ale deficitului public, în special în Ungaria, unde acesta este de aproximativ 9%. Pentru România, raportul BERD estimează o creştere economică de peste 6% pe fondul avansului consumului privat. Datele Institutului Naţional de Statistică indicau pentru primele nouă luni ale anului o creştere a economiei naţionale de 7,8% şi prognoza pentru sfârşitul acestui an chiar un maxim de 8,3%.
Adoptarea euro, posibilă din 2012
România ar putea fi pregătită să adopte euro în 2011-2012. Este însă nevoie de o mai bună coordonare a politicilor fiscale, bugetare şi monetare, a declarat economistul-şef BERD, Francesca Pissarides. Ea a explicat că, în prezent, BNR se ocupă de menţinerea deficitului extern în anumite limite, însă, în opinia sa, aceste măsuri ar trebuie adoptate de către guvern. Statele care vor să adopte moneda unică trebuie să aibă un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB, datoria publică mai mică de 60% din PIB şi rate reduse ale dobânzilor pe termen lung şi inflaţie, în corelaţie cu cele mai performante trei state din UE în privinţa acestor indicatori.