Economia după prima lună cu Guvernul Ponta: cresc salariile, dar şi cheltuielile statului

Prima lună iunie din ultimii cinci ani în care România a înregistrat excedent bugetar a coincis cu prima lună întreagă de guvernare a Cabinetului Ponta. Salariul mediu net a crescut cu 1,4%, iar rata şomajului a înregistrat o uşoară scădere faţă de mai. Însă scăderea drastică a investiţiilor, creşterea cu 18% a cheltuielilor statului şi faptul că veniturile în creştere ale statului se datorează doar încasărilor mai mari din TVA, accize, CAS şi impozite pe muncă conturează un scenariu sumbru pentru economia românească.

Execuţia bugetară pe luna iunie a fost prezentată ca un cumul al realizărilor imediate de la instalarea Guvernului Ponta. Veniturile statului au crescut cu aproape 1,6 miliarde faţă de iunie 2011, iar statul a înregistrat, pentru prima dată în ultimii cinci, excedent bugetar în luna iunie. Însă, faţă de luna mai, cheltuielile statului au crescut cu 17,7%.

Cele mai mari sume au plecat către asistenţa socială, Deficitul bugetar al României a scăzut cu 0,07 puncte procentuale din PIB în iunie, ajungând la 1,12%. În termeni absoluţi, deficitul a scăzut de la 7,23 miliarde de lei în mai la 6,79 miliarde de lei în iunie.

Însă, dincolo de aparentul avans, datele relevă câteva statistici extrem de îngrijorătoare pentru economia românească: sumele pe care le cheltuieşte statul pentru a-şi achita dobânzile creditelor au crescut cu 34,4% faţă de iunie 2011, iar valoarea investiţiilor a scăzut, în acelaşi interval, cu 65%.

Cheltuielile cu dobânzile pentru creditele statului au ajuns în iunie la aproape 6,3 miliarde de lei, adică 1% din PIB. Astfel, statul a plătit cu 1,6 miliarde de lei mai mult faţă de aceeaşi lună a anului trecut pentru a-şi achita dobânzile. Suma este cu 29,1% mai mare faţă de nivelul lunii mai.

Doar în iunie, 1% din PIB s-a dus pe achitarea dobânzilor

Faţă de luna mai, cheltuielile totale ale statului au crescut cu 17,7%. Cum îşi permite o astfel de creştere un stat care rulează deficit bugetar? Se împrumută. O bună parte din aceste cheltuieli sunt făcute de credite, la care statul a plătit, doar în iunie, dobânzi în valoare de  aproape 6,3 miliarde de lei, adică 1% din PIB. Astfel, statul a plătit cu 1,6 miliarde de lei mai mult faţă de aceeaşi lună a anului trecut pentru a-şi achita dobânzile.

Topul cheltuielilor

Cele mai mari sume au plecat către asistenţa socială, adică 33,5 miliarde de lei. Suma a fost cu 19,5% mai mare decât nivelul din luna mai.

Cheltuieli uriaşe au fost făcute şi pentru personal, acestea ajungând la 19,6 miliarde de lei (cu 21,2% mai mult decât luna anterioară).

Pe locul trei în topul cheltuielilor statului se găsesc sumele virate pentru achiziţia de bunuri şi de servicii, care au scos din visterie 15,5 miliarde de lei, cu 18,2% mai mult decât în mai.
Practic, aceste trei categorii au reprezentat, în iunie, 68,8% din cheltuielile statului şi au „înghiţit“ 64,5% din totalul încasărilor.

Însă, în ciuda creşterii cheltuielilor, investiţiile realizate de stat au fost tăiate la sânge, acestea fiind scăzute cu 65% faţă de iunie 2011.
 
Principalele surse de venit

În contextul creşterii de aproape 18% a cheltuielilor, echilibrarea balanţei bugetare şi înregistrarea excedentului au fost generate de doi factori: scăderea drastică a investiţiilor făcute de stat şi creşterea semnificativă a veniturilor. Majorarea veniturilor nu este însă o veste bună pentru toată lumea, ea bazându-se pe majorări de taxe, impozite şi accize, care lovesc deopotrivă angajatorii şi angajaţii.

Aproape toate categoriile de venituri din impozite au crescut faţă de iunie 2011: cele din taxele pe bunuri şi servicii cu 11,2%, cele din impozite pe proprietate cu 4,3%, iar cele din salarii şi venituri au crescut cu 15,5%.

De asemenea, în visteria statului a intrat o sumă cu 68,2% mai mare din impozite pe profit, venit şi câştiguri din capital. Însă un adevărat boom s-a înregistrat la capitolul venituri din „alte impozite pe bunuri şi servicii“: de la 27,6 de milioane de lei în iunie 2011, suma a sărit la 882 de milioane de lei. Creşterea aferentă acestui interval este de 3095%.

Veniturile statului din încasarea TVA au crescut cu 9,5%, ajungând la 23,4 miliarde de lei.
Accizele au adus statului 9,6 miliarde de lei, cu 6,6% mai mult faţă de iunie 2011, iar veniturile din contribuţii de asigurări au crescut cu 5,4%, la 25,5 miliarde de lei.
 
De unde vin banii

Cei mai mulţi bani intraţi la bugetul de stat în iunie au venit din contribuţiile de asigurări, adică 25,5 miliarde de lei. Suma este cu 18,6% mai mare decât nivelul lunii mai şi reprezintă 27,4% din încasările statului.

Locul doi în topul surselor de venit pentru stat este ocupat de încasările din TVA. În iunie, 23,7 miliarde de lei au intrat la buget, cu 23,7% mai mult faţă de luna mai.
A treia poziţie este ocupată de veniturile din impozite pe salarii şi venit, care au fost cu 19,6% mai mari în iunie faţă de mai. Practic, acestea au adus statului 10,4 miliarde de lei.
Împreună, aceste trei categorii reprezintă 56,2% din totalul veniturilor statului.

Doar două au fost categoriile-excepţie în dreptul cărora statul nu a bifat creşteri ale veniturilor. Una dintre acestea este cea a veniturilor din capital, care au ajuns la 292,6 milioane de lei, sumă cu 10,8% faţă de mai şi cu 18,4% faţă de iunie 2011.

Salariile au crescut cu 1,4% în iunie

Câştigul salarial mediu net a ajuns în iunie la 1.552 de lei, cu 22 de lei mai mare faţă de nivelul lunii mai, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Salariul mediu nominal brut a fost de 2140 lei, cu 1,5% mai mare decât în luna mai.

Comparativ cu luna iunie a anului 2011, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5,4%. În acelaşi interval, salariul mediu net a înregistrat o creştere de 3,3%.

Mai puţini şomeri

La sfârşitul lunii iunie, rata şomajului la nivel naţional a fost de 4,49%, mai mică cu 0,07 puncte procentuale decât cea din luna mai şi cu 0,35 puncte procentuale mai mică decât nivelul lunii iunie  2011, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Semne rele în industrie

Preţurile producţiei industriale au înregistrat scădere de 0,2% faţă de mai, rămânând însă cu 5,8% mai mari faţă de iunie 2011, însă s-au înregistrat creşteri de preţ în industria extractivă (+0,9%) şi la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,2%). 

Mai puţine maşini înmatriculate şi case construite

Pentru sectorul auto, luna a fost nu a fost deloc una bună. Numărul de vehicule noi înmatriculate în iunie a fost de 9.398, reprezentând o scădere de 8,2% faţă de luna mai şi de 14,6% faţă de iunie 2011.

Şi în niciun caz românii nu au preferat să mai aştepte până îşi cumpără maşini pentru că strâng bani de casă. În luna iunie s-au eliberat 3.927 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în
scădere cu 9,1% faţă de mai şi cu 5,6% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. 
Inflaţie mai mare

Dupa atingerea, în luna mai, a unui minim istoric de 1,79%, rata anuală a inflaţiei a crescut uşor în iunie, ajungând la 2,04%.

Fructele, ouăle şi carnea s-au scumpit

În iunie, mărfurile alimentare s-au ieftinit în medie. Preţul cartofilor a scăzut cu 20,52% faţă de mai, iar legumele şi conservele de legume au fost cu 2,37% mai ieftine. Însă câteva alimente de bază s-au scumpit.

Preţul fructelor proaspete a crescut cu 6,5% faţă de mai, iar ouăle s-au scumpit cu 2,53%. Creşteri uşoare de preţuri s-au înregistrat şi la băuturi alcoolice de 0,09%, miere de albine - 0,31%, cafea - 0,13%, carne, preparate şi conserve din carne - 0,17% şi peşte şi conserve din peşte - 0,07%.

Calmul dinaintea furtunii pentru leu

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale este cel mai invocat indicator zilele acestea. Însă, la sfârşitul lunii iunie, leul câştiga teren în raport cu principalele valute. Faţă de euro, moneda naţională s-a apreciat cu 0,35% în iunie, în raport cu dolarul a câştigat 1,61%, iar faţă de franc elveţian s-a întărit cu 0,36% - acelaşi nivel precum cel faţă de leva bulgărească. În raport cu leul moldovenesc, moneda naţională s-a apreciat cu 2,4%.

În iunie, dintre celelalte monede regionale, doar forintul s-a apreciat în raport cu leul, câştigând 4,1%. Ulterior, în primele 11 zile ale lunii iulie, leul a avut a doua cea mai mare depreciere din lume, fiind depăşit doar de lira sudaneză, potrivit datelor compilate de Bloomberg.