Doar persoanele cu venituri mari profită de relaxarea creditării beneficiază

În schimb, cei cu salarii mici ar putea fi chiar dezavantajaţi de obligativitatea scăderii din venituri a cheltuielilor de subzistenţă Cheltuielile aferente traiului de zi cu zi vor

În schimb, cei cu salarii mici ar putea fi chiar dezavantajaţi de obligativitatea scăderii din venituri a cheltuielilor de subzistenţă

Cheltuielile aferente traiului de zi cu zi vor trebui să fie luate în calcul de băncile comerciale atunci când vor acorda credite populaţiei. Iar potenţialul de creditare al unei persoane va diferi de la o bancă la alta, în funcţie de strategia proprie şi de modul în care interpretează noţiunea de cheltuieli de subzistenţă.

Odată cu renunţarea la restricţiile impuse asupra creditelor acordate persoanelor fizice, băncile comerciale vor acorda împrumuturi diferenţiate în funcţie de venitul populaţiei. Iar noua normă a Băncii Naţionale spune că instituţiile de credit trebuie să construiască modele proprii pe baza cărora vor desfăşura activitatea de creditare. Mai mult, pentru stabilirea gradului potenţialului de îndatorare, bancherii trebuie să scadă din veniturile certe ale populaţiei cel puţin cheltuielile de subzistenţă şi angajamentele de plată, altele decât cele de natura creditului. Adică, acele cheltuieli necesare pentru traiul de zi cu zi, ne-a explicat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al Băncii Naţionale.

Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, subliniază faptul că numai persoanele cu venituri mari vor beneficia de renunţarea la restricţiile Băncii Naţionale şi vor avea un potenţial de îndatorare mai ridicat decât în prezent. În schimb, cei cu venituri mici nu vor avea parte de o majorare semnificativă peste pragul total de 40% din veniturile nete, spune Cabat. Motivul ţine chiar de cheltuielile de subzistenţă.

Noţiunea de cheltuieli de subzistenţă, definită ambiguu

Ionuţ Dumitru, analistul-şef al Raiffeisen Bank, adaugă faptul că noţiunea de cheltuieli de subzistenţă nu este definită clar şi lasă loc de interpretări. Spre exemplu, datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, la nivelul întregii ţări, peste 40% din cheltuielile unei gospodării sunt destinate numai consumului de produse agroalimentare. Iar dacă mai sunt scăzute şi cele pentru locuinţă şi utilităţi, transport şi comunicaţii, atunci cheltuielile de subzistenţă totalizează aproape 70% din veniturile totale. Însă norma BNR nu precizează ce timpuri de cheltuieli sunt incluse în categoria celor de subzistenţă. De aceea, valoarea creditului pe care o persoană poate să îl obţină va diferi de la o bancă la alta, în funcţie de strategia fiecărei instituţii. Ceea ce înseamnă că persoanele cu venituri mici ar putea avea parte chiar de un grad de finanţare mai mic de 40% dacă solicită credit unei bănci ce are o strategie mai prudentă de creditare. Mai ales că datele INS arată faptul că, în cazul persoanelor cu venituri ce nu depăşesc trei sferturi din nivelul mediu (adică sub 700 de lei), cheltuielile pentru consumul de produse alimentare variază între 50% şi peste 60% din totalul veniturilor. Pe de altă parte, în cazul persoanelor cu venituri ridicate (cel puţin de două ori media naţională), cheltuielile pentru consumul de alimente reprezintă mai puţin de 30% din venituri.

Avânt puternic la creditele ipotecare

Astfel, noile condiţii de creditare vor reprezenta un imbold de creştere a soldului total al împrumuturilor. Ultimele date publicate de BNR arată faptul că, la finalul lunii ianurie 2007, creditele acordate populaţiei însumau aproximativ 40 miliarde de lei, în creştere cu peste 80% faţă de perioada similară a anului trecut. Iar pentru acest an, Ionuţ Dumitru consideră că vom vedea un avânt puternic al împrumuturilor pe termen lung, mai ales în cazul creditelor ipotecare.