Departamentul de stat al SUA dezvăluie cât de greu le este americanilor să facă afaceri în România: şpăgi şi instabilitate politică

Climatul investiţional din România este mixt, iar potenţialii investitori ar trebui să îşi ia precauţiile necesare atunci când iau în considerare orice investiţie în ţara noastră, arată un raport al Departamentului de stat al SUA.

Instituţia arată, în raportul de ţară pentru România din 2018, că „procedurile administrative greoaie, progresele lente privind furnizarea de soluţii de guvernare electronică, procedurile complexe de insolvenţă şi schimbările frecvente de reglementare, cu utilizarea limitată a procedurilor de evaluare a impactului şi de consultare, afectează climatul de afaceri”.

Deşi ritmul reformelor economice a încetinit, România rămâne un lider regional în eforturile judiciare de combatere a corupţiei la nivel înalt şi mediu, mai arată raportul. Cu toate acestea, eforturile din ianuarie 2017 de a submina procurorii anticorupţie ai României şi de a slăbi independenţa judiciară au zguduit încrederea investitorilor în angajamentul guvernului de a combate corupţia.

Vina pe multinaţionale                           

Unii lideri guvernamentali au acuzat „companiile multinaţionale” de sponsorizarea unor proteste stradale împotriva acestor mişcări, acest lucru adăugându-se la retorica politică ocazională ce face din companiile străine un „ţap ispăşitor” pentru presupusele situaţii proaste în care se află companiile româneşti, mai arată raportul.

Totodată, el subliniază că măsura Guvernului de a transfera contribuţiile sociale de la angajatori la angajaţi în ianuarie 2018 a avut un impact negativ asupra tuturor companiilor prin costuri administrative suplimentare rezultate din negocierea şi înregistrarea contractelor noi de muncă.

Vânzarea de către Guvernul României a participaţiilor minoritare în mai multe întreprinderi de stat din sectoare-cheie, cum ar fi generarea şi exploatarea energiei, a încetat din 2014. Guvernul a slăbit însă punerea în aplicare a codului de guvernanţă corporativă al companiilor de stat, scutind mai multor întreprinderi de stat de la aplicarea acesteia, în decembrie 2017, mai atrage atenţia Departamentul de stat al SUA.

Instituţia subliniază că sunt necesare consultări cu părţile interesate şi evaluări de impact înainte de adoptarea legislaţiei noi. Cu toate acestea, această cerinţă a fost aplicată inegal, iar entităţile publice nu efectuează, în general, evaluări de impact aprofundate.

Guverne pe bandă rulantă

Începând cu anul 2017, schimbările frecvente ale guvernului au condus la modificarea rapidă a politicilor, ceea ce complică climatul de afaceri. România a făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei până în prezent, dar acesta rămâne o provocare permanentă.

Aplicarea inconsecventă a legilor existente, inclusiv a celor legate de protecţia drepturilor de proprietate intelectuală, serveşte, de asemenea, la descurajarea investiţiilor. Continuarea atragerii şi păstrării unor investiţii suplimentare va necesita progrese suplimentare în ceea ce priveşte transparenţa, stabilitatea şi previzibilitatea în luarea deciziilor economice şi reducerea procedurilor birocratice netransparente.

Discriminarea femeilor

Deşi femeile din România au acces egal în temeiul legii la dezvoltarea investiţiilor şi protecţie, ele continuă să facă faţă provocărilor societale. În ciuda celui mai scăzut decalaj al salariilor dintre femei şi bărbaţi în UE (5,2 la sută în 2016, conform unui raport al Eurostat din 2018) şi a unui nivel ridicat de participare la profesiile STEM, România continuă să aibă un decalaj mare în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. În 2016, acest decalaj a fost de 16,4% faţă de media UE de 10,5%.

Problema este mai gravă în zonele rurale şi în rândul femeilor rome. Potrivit Băncii Mondiale, aproape jumătate dintre femeile din mediul rural din România nu au absolvit învăţământul secundar superior.

Oficialii hărţuiesc, cerând mită

Investitorii americani s-au plâns de corupţia guvernamentală şi de afaceri din România, cel mai frecvent fiind numiţi serviciul vamal, funcţionarii municipali şi autorităţile financiare locale.

Raportul de ţară al Comisiei Europene şi rapoartele companiilor indică preocupări legate de corupţia în achiziţionarea de dispozitive medicale şi de autorizarea şi achiziţionarea de produse farmaceutice.

În cazul proiectelor de mediu, utilizarea unor studii de fezabilitate depăşite a dus la favorizarea afacerilor existente care funcţionau deja la nivel local. În unele cazuri, cererile de mită ale oficialilor de nivel inferior sau mediu ajung la punctul de hărţuire.

De exemplu, companiile raportează cereri de mită atunci când sunt necesare îmbunătăţiri ale infrastructurii locale pentru a facilita operaţiunile de afaceri, în special pentru drumurile finanţate din bugetul local.