Datoriile românilor la bănci se dublează de la an la an

Ritmul de creştere a restanţelor persoanelor fizice reprezintă un semnal de alarmă pentru sistemul bancar

Întârzierile ratelor de credit acumulate de persoanele fizice, deşi reprezintă numai 0,7% din volumul total al împrumuturilor acordate populaţiei, continuă să se dubleze anual. Asta pentru că unele bănci nu analizează temeinic veniturile şi cheltuielile potenţialilor clienţi.
Volumul restanţelor provenite din creditele în sumă mai mică de 20.000 de lei noi, acordate populaţiei, s-au ridicat, la finele lunii octombrie din anul curent, la peste 73 milioane de euro, arată ultimele date publicate de Banca Naţională. Iar ponderea datoriilor acumulate de persoanele fizice s-a menţinut, pe parcursul ultimului an, la circa 0,7% din totalul creditelor acordate populaţiei. Ceea ce înseamnă că restanţele au ţinut pasul cu ritmul de creştere a împrumuturilor contractate de persoanele fizice.
Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale, a precizat pentru Adevărul că, momentan, soldul restanţelor acumulate de populaţie nu reprezintă niciun pericol pentru sistemul bancar românesc. "Restanţa medie a unei persoane are aproape aceeaşi valoare cu cea a salariului mediu pe economie", a subliniat Valentin Lazea. Spre exemplu, în luna octombrie, valoarea medie a datoriei era de circa 880 de lei noi. La aceeaşi dată, Institutul Naţional de Statistică a raportat un salariu mediu net de 866 de lei noi.
De asemenea, Radu Negrea, secretarul general al Asociaţiei Române a Băncilor, a subliniat faptul că restanţele acumulate de persoanele fizice nu constituie un motiv de îngrijorare pentru nicio bancă comercială. Motivul ţine de faptul că reglementările existente solicită o marjă de siguranţă a instituţiilor de credit, prin faptul că împrumuturile restante sunt provizionate, explică Radu Negrea. Mai mult, se poate spune că sistemul bancar românesc este supracapitalizat, din moment ce raportul dintre fondurile proprii şi totalul activelor era, în luna septembrie a anului curent, de aproape 18%, peste limita minimă stabilită, în prezent, la 12%.
Sporeşte numărul celor cu restanţe la mai multe bănci
În ciuda faptului că restanţele populaţiei reprezintă numai 0,7% din totalul creditelor acordate populaţiei, ritmul anual de creştere conduce la o dublare a datoriilor totale. Valentin Lazea atrage atenţia asupra faptului că, deşi stocul de restanţe nu pune probleme sistemului bancar, ritmul de majorare constituie un semnal de alarmă. Mai mult, datele publicate de Banca Naţională indică faptul că numărul persoanelor ce sunt datoare la mai multe bănci este în creştere. Economistulşef al BNR explică faptul că datoriile provin din faptul că unele bănci nu analizează temeinic capacitatea de plată a potenţialilor clienţi. "Este un hazard atât din partea băncilor, cât şi din partea clienţilor", explică Lazea.
Totuşi, în momentul de faţă gradul creditelor neperformante generate de persoanele fizice este sub nivelul din alte state europene. Spre exemplu, în Ungaria, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor acordate populaţiei este în jurul a 1,2%, iar în Polonia nivelul este de circa 1,6%.

Viteza de creştere a restanţelor populaţiei este inclusă în costul creditelor de consum. Astfel, împrumuturile acordate persoanelor fizice sunt mai scumpe decât alte tipuri de finanţări şi pentru că riscul aferent populaţiei este mare. Motivul ţine de faptul că istoricul de plată al populaţiei se întinde pe o perioadă scurtă de timp, piaţa creditelor de consum începând să crească din anul 2002.