Datoria statului creşte ca Făt-Frumos

Împrumuturile sectorului public au depăşit, în septembrie, 36% din PIB, adică nivelul estimat pentru tot anul 2010. Datoria totală a statului aproape s-a dublat din 2007 până acum. În actualul ritm de creştere, criteriul european de 60% din PIB poate fi depăşit în patru ani.

La 30 septembrie 2010, datoria publică totală depăşea - potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice - 185 de miliarde de lei, respectiv 36,2% din PIB.

Citeşte şi:
Isărescu: Românii au îndatorat ţara

Cât de „iminent" este falimentul României?

Isărescu: Neplata datoriilor este sport naţional în România

Faţă de luna august s-a înregistrat un avans de cel puţin un procent, iar faţă de finalul anului trecut, de cel puţin şase. Datoria publică aproape s-a dublat de la sfârşitul anului 2007, când înregistra o pondere de sub 20% din PIB. Oficialii români vedeau atingerea pragului de 36% din PIB abia pentru finalul acestui an.

Cu paşi repezi spre 40%

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara săptămâna trecută, mai mult sau mai puţin întâmplător, că pieţele internaţionale devin mult mai „nervoase" atunci când datoria publică în multe ţări, inclusiv în România, depăşeşte 40% din PIB.

Asta în ciuda criteriului Maastricht, ce stabileşte limita europeană la 60% din PIB. Şeful băncii centrale dorea să transmită astfel că, pentru un stat ca România, relevantă este capacitatea de rambursare a datoriei publice şi sustenabilitatea acesteia, nu pragul european.

„Există în literatura de specialitate lucrări care spun că o fi 60% plafon european privind ponderea datoriei publice în PIB, dar în cazul multor ţări, şi România se situează în această categorie, la o datorie de 40% din PIB, pieţele devin mult mai nervoase", a atras atenţia Isărescu. Directorul Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, aminteşte că în calculul datoriei publice nu intră şi banii împrumutaţi de la FMI, mai exact tranşele care au intrat în contul BNR.

Acesta mai spune că ritmul de creştere a datoriei este îngrijorător. „Nu trebuie să ne raportăm nici la Maastricht, nici la Irlanda, ci numai la capacitatea noastră de a rambursa aceşti bani, pe lângă care trebuie să te mai gândeşti şi la alte cheltuieli. Exact ca împrumutul unei persoane la bancă", explică Voinea. România întâmpină deja probleme în refinanţarea datoriei publice. Iar creşterea acesteia în actualele condiţii poate „enerva" şi mai mult pieţele.