Daniel Dăianu: Creşterea economică va fi de circa 6% în 2021. Securitatea alimentară este vitală

România va avea o rată respectabilă de creştere economică în acest an, iar aceasta se va situa în preajma lui 6%, respectiv între 5,5% şi 6%, a declarat, vineri, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, la un eveniment online.

"În opinia mea, dacă privim contextul global, asistăm la o schimbare de paradigmă, fiindcă planul european este de mare anvergură şi pune accentul pe investiţii. În Statele Unite, programul lui Biden privind infrastructura este iar o schimbare de paradigmă. Ne duce cu gândul la politica new deal a lui Franklin Delano Roosevelt. Planul european înseamnă cam 5% din Produsul Intern Brut agregat al Uniunii Europene, planul administraţiei Biden înseamnă cam 10% din Produsul Intern Brut al Statelor Unite. Fără îndoială, sunt planuri întinse pe mai mulţi ani, aşa cum este şi planul României, Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, care este echivalentul a circa 14% din Produsul Intern Brut al României, 30 de miliarde de euro, analog cu ceea ce înseamnă acest plan în Polonia. Redresarea economică a început peste tot. În fapt, asistăm la un rebound, la un salt, pentru că este efectul de bază, cum spunem noi, economiştii. România va avea o rată respectabilă şi eu cred că vom fi în preajma lui 6%, între 5,5% şi 6% creştere în acest an, care, împreună cu o inflaţie pe care bănuiesc că a evocat-o şi domnul viceguvernator, ar permite o dinamică a PIB-ului care să ajute procesul de corecţie macroeconomică", a spus Daniel Dăianu.

Prezent la conferinţa online "Upgrade România - investiţiile, colacul de salvare al economiei", el a menţionat că procesul de corecţie macroeconomică a fost amânat anul trecut din cauza pandemiei şi a început în acest an.

"Planul european este în opinia mea ca un multivaccin. El urmăreşte să ţină cont şi de schimbările climatice, acordă mult sprijin statelor pentru a continua lupta cu pandemia şi are şi o componentă geopolitică, contextualizată", a explicat economistul.

Potrivit acestuia, România ar trebui să dea atenţie şi educaţiei ecologice, fiind "mai important pentru un copil să înveţe că nu trebuie să murdărească în jur, în casă, pe stradă, să respecte natura, decât educaţia financiară".

În altă ordine de idei, Dăianu a atras atenţia că se vorbeşte despre deficitul structural al bugetului care ţine cont de execuţia bugetară de-a lungul unui ciclu, dar mai există un deficit structural într-o accepţie mai extinsă, care ţine seama de subfinanţarea structurală cronică din sectoarele sănătate şi educaţie. Pentru aceste domenii se alocă 3,5% din PIB, un nivel inferior mediei din Uniunea Europeană. Dacă ar fi adăugat acest deficit de finanţare, România ar ajunge la un deficit structural de peste 8% din PIB.

"Acest deficit este ocultat, pentru că noi avem o abordare, nu spun strict contabilă, dar noi am considerat aceste cheltuieli ca nefiind investiţii. Noi, prin investiţii, cei mai mulţi, din păcate, dintre economişti consideră că investiţiile sunt numai în maşini, în drumuri şi autostrăzi. Fals! Dacă nu investeşti în om, în sănătate, educaţie, ai o mare problemă şi ce spun acum e de bun simţ. O spune Fondul Monetar, o spune OCDE, o spun guverne din ţările unde cei care iau decizii par să fie mai luminaţi", a afirmat Daniel Dăianu.

În opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă trebuie să fie o cauză naţională, iar "agende personale, agende individuale, agende de partid trebuie să estompate dacă vrem să facem ceva", pentru că "este scurt drumul de la extaz la o mare decepţie".

El a afirmat că o bună absorbţie a banilor din PNRR ar duce investiţiile publice la 8% din PIB, cel mai mare nivel din ultimul deceniu.

Daniel Dăianu a adăugat că securitatea alimentară este vitală, iar pământul agricol al ţării şi resursele de apă nu pot fi tratate precum simple resurse care se pot negocia şi tranzacţiona oricum, deoarece ar fi o mare eroare. Întrucât Europa va trece şi printr-o criză alimentară, România trebuie să privească altfel modul în care se tranzacţionează pământul.

"Tranziţia verde, decarbonizarea economiei va fi un proces foarte dureros. Aşa cum pandemia împarte în câştigători şi perdanţi economia, aşa se va întâmpla şi cu decarbonizarea", a susţinut Dăianu, la evenimentul organizat de DC News.