Curtea Constituţională a amânat dezbaterea privind Legea dării în plată

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat marţi luarea unei decizii în legătură cu sesizarea băncilor privind Legea dării în plată, după ce au dezbătut 33 de dosare în care băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate, din totalul de peste 500 de sesizări depuse de la intrarea în vigoare a actului.

În şedinţa publică de marţi a CCR s-a discutat Legea dării în plată, în urma sesizărilor băncilor asupra actului. Pe ordinea de zi figurau 33 de dosare pe tema acestei legi, în timpul dezbaterilor fiind audiaţi reprezentanţi ai băncilor, dar şi avocatul Gheorghe Piperea. 

În total, peste 500 de sesizări au fost făcute de reprezentanţii băncilor la acest act normativ. Numărul sesizărilor s-a dublat în mai puţin de o lună. La mijlocul lunii septembrie, existau aproximativ 250 de astfel de sesizări.

Având în vedere numărul mare de dosare aflate pe masa Curţii Constituţionale cu privire la Legea dării în plată, era puţin probabil ca judecătorii să ia marţi o decizie finală. Conform procedurilor, CCR poate solicita date suplimentare de la instituţii ale statului sau de la petenţi, în măsura în care consideră acest lucru necesar.

În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată. Băncile ar putea invoca astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie.

Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.

Strict tehnic, când titularul nu mai poate plăti ratele, va trimite o notificare băncii prin care anunţă că vrea să îi transmită dreptul de proprietate. Din acel moment, persoana nu va mai fi dator băncii, iar banca nu va mai avea dreptul să recupereze întreaga valoare a împrumutului oferit, ci ar rămâne doar cu casa. Nu se va putea duce către alte proprietăţi ale debitorului sau către alte venituri ale acestuia.

Persoanele care vor putea beneficia de această lege trebuie să fie consumatori persoane fizice, cu credite imobiliare/ipotecare de maxim 250.000 de euro, inclusiv credite de nevoi personale cu ipotecă, condiţia fiind ca finanţările să fi fost contractate pentru achiziţia, construcţia, extinderea, modernizarea, amenajarea sau reabilitarea unui imobil cu destinaţia de locuinţă sau garanţia să include cel puţin un imobil cu destinaţia de locuinţă.

De asemenea, legea se aplică şi debitorilor care au fost deja executaţi silit de către bănci.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, declara, recent, că un număr de 3.398 de debitori au depus 3.907 notificări către 24 de bănci după intrarea în vigoare a legii dării în plată, valoarea creditelor aferente fiind de 1,13 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2% din valoarea totală a împrumuturilor ipotecare. În aproape două treimi din cazuri - 64% -, valoarea creditului rămas de rambursat este mai mare decât valoarea garanţiei.