Cum vrea Compania Naţională de Autostrăzi să scape de managerii privaţi: se transformă în agenţie

Conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a redactat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă care prevede transformarea în agenţie – Agenţia Naţională de Drumuri şi Autostrăzi (ANDA). Modificarea ar aduce două schimbări: elimină obligativitatea numirii de manageri privaţi şi presupune finanţarea integrală din venituri proprii.

După cum se arată în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă, obţinut de TIRMagazin, ANDA ar urma să fie o instituţie de interes public cu personalitate juridică finanţată integral din venituri proprii în subordinea Ministerului Transporturilor.

Potrivit unor surse din piaţă, Ministerul Transporturilor a blocat procesul de recrutare de management de stat la CNADNR tocmai pentru că intenţionează să o transforme în agenţie pentru a nu mai intra sub incidenţa Ordonanţei 109/2011, care reglementează ce companii de stat vor avea management privat.

La începutul lunii septembrie, consorţiul de recrutori PwC-D&B David şi Baias-George Butunoiu a trimis la Ministerul Transporturilor lista scurtă cu propuneri pentru managementul privat al CNADNR.

Lista propunerilor pentru manager executiv cuprindea nume grele. Finaliştii au fost aranjaţi în listă în funcţie de recomandările consultanţilor. Astfel, la poziţia numărul 1, se află francezul Benoit Pleska (43 de ani), partner la compania BBV din Ucraina. Pleska era descris de recrutori ca bun vorbitor de limba română, „tipul de «mercenar managerial» de succes. Este trimis acolo unde este nevoie de o preluare imediată a unui business şi de conducerea lui cu succes în scurt timp".

Următorul favorit era fostul director financiar de la Romtelecom Dimitris Sophocleous (45 de ani), descris ca „unul dintre cei mai experimentaţi directori financiari de pe piaţă". Pe lista apărea şi actualul director general al CNADNR, Mircea Pop, persoană cu experienţă chiar la conducerea companiei, dar numit politic.

Lista continua cu George Ştirbu, şeful Egis România, care a mai lucrat la Vodafone şi BCR şi care are „standarde profesionale şi morale foarte înalte". Poziţia a cincea între favoriţi este ocupată de Bogdan Pascu, director general adjunct la CNADNR, cu „un profil interesant, clar, coerent, la obiect şi logic".

Franţuzoaica Clotilde Moroianu (39 de ani), director de inovaţie şi pieţe noi la GDF SUEZ Energie France, care ocupă poziţia a şasea în clasament, este o surpriză. Măritată cu un român, ea vrea să se stabilească în România şi este recomandată de faptul că ocupă o poziţie-cheie la una dintre cele mai mari corporaţii din Franţa. Lista celor şapte finalişti este închisă de un alt francez, Philippe Pedrini (57 de ani), membru CA la o subsidiară din Indonezia a Suez Environnement.   

Lista celor 23 de finalişti pentru o funcţie de membru neexecutiv în CA era şi mai interesantă, de vreme ce pe aceasta se regăsesc de la bancheri şi finanţişti până la avocaţi şi manageri din domeniul energetic. Din această listă, Transporturile urmau să selecteze cinci membri. Pe prima poziţie în rândul finaliştilor se afla Marinel Burduja, cel care a renunţat în această vară, după şapte ani, la funcţia de vicepreşedinte la Raiffeisen Bank. Lista continuă cu Alexandra Gâtej, fost country manager la Unilever, şi Sorin Mîndruţescu, directorul general al Oracle.
Cu o lună în urmă, premierul Victor Ponta a declarat că o soluţie pentru CNADNR ar fi transformarea în agenţie, evitând astfel intrarea în insolvenţă a companiei.

CNADNR este cea mai importantă companie din subordinea  Ministerului Transporturilor, cu un buget anual de aproximativ 1,5-2 miliarde de euro, fiind şi una dintre companiile despre care s-a discutat intens în ultimii ani, în contextul în care a avut la dispoziţie miliarde de euro, dar în acelaşi timp realizările s-au lăsat aşteptate.