Cum risipeşte statul banii contribuabililor: Chiria pentru un sediu ar acoperi salariile a 16.400 de români

Statul plăteşte lunar chirii exorbitante pentru anumite instituţii, bani cu care ar putea fi acoperite peste 16.000 de salarii. În opinia economistului Claudiu Năsui, statul are „dare de mână” pentru că banii nu sunt ai lui, ci bani publici, plătiţi din munca tuturor contribuabililor.

„Românii plătesc, noi risipim: deviza statului român.

Peste 237.000 de lei pe lună este suma pe care statul o plăteşte pentru chiria sediului uneia din instituţiile sale, Avocatul Poporului.

În cinci ani de zile, cât ţine un mandat al acestei instituţii, statul cheltuie 3 milioane de euro, adică taxele lunare a peste 16.400 de români angajaţi pe salariul minim, doar pentru chiria unei singure entităţi.

Aceşti bani nu merg în renovarea unei clădiri proprii sau în cumpărarea uneia noi, ci merg într-o chirie: bani pe care îi plăteşte şi nu îi va mai recupera niciodată. Unde mai pui că sunt clădiri pe. care statul le deţine şi stau goale, dar noi închiriem sedii de lux”, scrie economistul Claudiu Năsui.

În opinia acestuia, explicaţia pentru care statul face cu uşurinţă astfel de afaceri păguboase este că „banii risipiţi nu pleacă de la el, ci de la noi”. 

„Taxele record pe care le plătim şi toate inepţiile inventate pentru a mai stoarce ceva de la contribuabil acoperă astfel de note de plată.

Chiria aceasta este doar un exemplu, dar mai sunt multe astfel de cheltuieli, pe barba noastră. Motivul pentru care o discutăm pe aceasta este pentru că însăşi beneficiara se miră de ea. Cu toate acestea, nu am auzit-o pe doamna Weber reclamând celelalte enormităţi din bugetul instituţiei. Asta poate pentru că dumneaei este obişnuită cu nişte standarde, din moment ce în poziţia pe care o ocupa anterior deconta cheltuieli de 200 de euro, pe zi lucrătoare.

Ce este cert e că niciun administrator privat nu ar putea explica astfel de derapaje. Asemenea risipe sunt posibile doar la stat pentru că bugetul de stat este folosit ca sacul fără fund a diverselor instituţii. Cine are de suferit după? Noi, cei care plătim facturile la final de lună: şi cele personale. veşnic în creştere, dar şi pe cele ale diferiţilor politruci”, conchide economistul.