Cum ne afectează traiul în locuinţe supraaglomerate
0Înghesuiala locativă e una dintre cele mai dramatice probleme cu care se confruntă românii, iar efectele sunt îngrijorătoare la nivel psihologic: oamenii sunt mai nefericiţi, mai stresaţi şi mai certăreţi.
Unul din patru oameni trăieşte într-o locuinţă unde numărul persoanelor este mai mare decât numărul camerelor de locuit, potrivit lui Lucian Anghel, preşedinte al BCR Banca pentru Locuinţe. Statistica este rezultatul unei cercetări IRSOP efectuate pe 1.040 de clienţi ai celor două bănci de economisire-creditare din România.
Această problemă îi implică în mod special pe cei care locuiesc „la bloc” şi, de asemenea, pe cei din familiile numeroase cu membri care nu se pot separa pentru că nu au venituri disponibile.
Tinerii sunt însă cei mai înghesuiţi, densitatea în locuinţe fiind mai mare în rândul celor de 18 – 34 ani. Există totuşi şi cazuri în care „într-un apartament de 2 sau 3 camere trăiesc împreună trei generaţii”, potrivit lui Anghel.
Rate mai mari de stres psihologic
Numărul de persoane care stau într-o locuinţă are o influenţă majoră asupra stresului psihologic. Potrivit cercetării IRSOP, românii care se plâng că locuinţa este prea mică raportează rate semnificativ mai mari de stres psihologic decât cei care semnalează alte deficienţe cu locuinţa.
Circa 34% din locuitorii din mediul urban spun că locuinţa prea mică le dă stări de nevozitate, peste 20% spun că aceasta le provoacă îngrijorare, iritare, lipsă de intimitate. Mulţi menţionează, de asemenea, printre probleme, şi deprimarea, neînţelegerile în familie şi certurile.
„Avem date care arată că acolo unde sunt mai mulţi locatari adulţi decât camere de locuit, neînţelegerile şi certurile sunt mai frecvente, iar oamenii sunt mai nervoşi şi mai deprimaţi, probabil şi datorită lipsei de intimitate. Cum se odihnesc aceşti oameni? Cum mănâncă? Unde se pregătesc pentru şcoală sau pentru muncă? Cum gestionează preferinţele divergente? Cum e atmosfera generală? Putem spune că tema densităţii excesive în locuinţele româneşti lipseşte cu desăvârşire de pe agenda publică“, a declarat Petre Datculescu, Directorul IRSOP.