Cum creşte porumbul în spaţiul extraterestru

Într-un laborator de exobiologie se studiază evoluţia plantelor şi a bacteriilor în condiţii de microgravitaţie Ecranare magnetică, permalloy sau Arabidopsis. Aceste cuvinte capătă

Într-un laborator de exobiologie se studiază evoluţia plantelor şi a bacteriilor în condiţii de microgravitaţie

Ecranare magnetică, permalloy sau Arabidopsis. Aceste cuvinte capătă sens şi valoare într-un laborator performant din Cluj.

Despre Laboratorul de Exobiologie al Universităţii "Babeş-Bolyai" se poate spune că este una dintre cele mai nepământene instituţii de cercetare din România.

Aici, biologii studiază felul în care plantele şi microorganismele evoluează în condiţiile mediului extraterestru. Rezultatele sunt puse la dispoziţia Agenţiei Spaţiale Române şi sunt publicate pe plan internaţional. În final, ele influenţează modul în care s-ar putea dezvolta o agricultură extraterestră, la bordul unor nave spaţiale, pe sateliţi sau - de ce nu? - pe Marte.

Situat la parterul clădirii centrale a Universităţii "Babeş-Bolyai", în câteva camere în care mobilierul învechit contrastează cu luciul instrumentelor sofisticate, laboratorul a câştigat rând pe rând proiecte majore de cercetare.

"Aşa a putut fi dotat laboratorul cum trebuie. În ultimii patru-cinci ani, situaţia în cercetare s-a îmbunătăţit. Am câştigat proiecte licitate de ministerul Educaţiei în valoare de circa 600.000 de euro", spune conferenţiarul Cristina Dobrotă.

Potrivit acesteia, în România mai funcţionează un singur laborator similar, la Bucureşti. Primul proiect major al laboratorului clujean a fost câştigat în 2001, în urma unei licitaţii organizate de Ministerul Educaţiei şi aflat în coordonarea Agenţiei Spaţiale Române.

Plante de cultură în condiţii extraterestre

"Am crescut plante de cultură, cum ar fi porumbul, grâul sau fasolea, în condiţii exprimentale, pentru a vedea cum se comportă în spaţiul extraterestru", explică cercetătorul clujean.

Plantele au fost împărţite în trei: un eşantion-martor, un eşantion studiat în condiţii de microgravitaţie şi unul în condiţii de ecranare magnetică. "Creşterea în condiţii de ecranare magnetică este bună la porumb, dar ţesutul e deshidratat, este afectată, în general, întreaga dezvoltare a plantei. Planta rămâne însă comestibilă", exemplifică Cristina Dobrotă.

Cercetările de exobiologie pe plante nu iau în general în calcul şi lipsa aerului. "Nu se pot face experimente pe plante în absenţa aerului, doar pe unele microogranisme", explică cercetătorul clujean. La experimentele derulate de laboratorul clujean au participat între patru şi 25 de cercetători, în funcţie de gradul de complexitate al proiectului.

Experimente la limita cunoaşterii

Pare science-fiction, dar nu este. Laboratorul clujean este cât se poate de real, iar povestea lui începe în 1997, când actualul decan al Facultăţii de Biologie şi Geologie, conf. dr. Cristina Dobrotă, s-a întors din Japonia, unde a lucrat timp de doi ani la Institutul de Cercetări Spaţiale şi Astronautice din Tokio.

"Acolo am studiat efectul microgravitaţiei şi al ecranării magnetice asupra plantelor. Am continuat studiile şi la Cluj-Napoca, diversificându-le şi cercetând şi microorganisme", povesteşte conferenţiarul, care este şeful laboratorului.

Creşterea în condiţii de ecranare magnetică afectează dezvoltarea porumbului, dar planta rămâne comestibilă
Cristina Dobrotă,
cercetător exobiologie

Dicţionar explicativ

Microgravitaţie: condiţii gravitaţionale mai mici decât cele normale

Exobiologie sau astrobiologie: Ramură a biologiei care studiază prezenţa şi particularităţie formelor de viaţă în cosmos

Ecranare magnetică: reducerea componentei magnetice a câmpului electromagnetic

Cercetări la Krivoi Rog pentru culturi în cosmos

Ultimul proiect derulat de laboratorul clujean a vizat evoluţia plantelor în condiţiile unor anomalii magnetice terestre. "Sunt doi poli de anomalii magnetice în Europa. Unul la graniţa dintre Germania şi Cehia, unde se înregistrează un minim magnetic, iar al doilea în zona Krivoi Rog, Ucraina, unde există un maxim magnetic.

Am prelevat probe din cele două zone şi apoi am făcut analize de polen, pentru a studia evoluţia vegetaţiei pe o perioadă îndelungată", povesteşte Cristina Dobrotă.

De rezultatele obţinute de specialiştii români în exobiologie beneficiază Agenţia Spaţială Română şi, după publicarea lor în reviste de specialitate, întreaga comunitate ştiinţifică internaţională. "Este ca un puzzle. Cercetătorii asamblează ce au descoperit colegii lor din toată lumea şi merg mai departe cu cercetarea.

În cele din urmă, toate aceste cercetări influenţează felul în care s-ar putea dezvolta agricultura în spaţiu, la bordul navelor spaţiale sau pe sateliţi artificiali, astfel încât să asigure o sursă de hrană pentru echipaje", încheie conferenţiarul clujean. (A mai contribuit Bogdan Groze)