Cuba din Estul Europei

În condiţiile în care economia din Belarus se prăbuşeşte iar exporturile se reduc, Moscova caută modalităţi de a exploata slăbiciunea lui Lukaşenko.

Belarusul este veriga lipsă a Europei de Est în privinţa democratizării şi reintegrării, după colapsul Uniunii Sovietice. Uniunea Europeană a conştientizat brusc necesitatea unei politici comune în privinţa securizării alimentării cu energie, pentru a scăpa de dependenţa de Rusia.

În acest context, dat fiind că 20 la sută din gazul rusesc destinat Europei trece prin Belarus, o relaţie stabilă a UE cu autorităţile de la Minsk a devenit o prioritate. Bruxelles-ul trebuie însă să fie gata să răspundă actualei deschideri pe care o manifestă Belarusul în ceea ce priveşte reforma internă şi un mai mare respect pentru drepturile omului.

De exemplu, recenta eliberare a unor prizonieri politici în Belarus a îndepărtat unul dintre motivele principale ale ostilităţii Uniunii faţă de preşedintele Aleksandr Lukaşenko. Acest gest, la care se alătură apariţia unui ziar al opoziţiei, reprezintă exact genul de demers care ar atrage interesul UE spre o relaţie cu Belarusul chiar dacă, desigur, aceste fapte nu îi scuză excesele din trecut. În plus, opoziţia belarusă este divizată şi incapabilă să sfideze autoritatea lui Lukaşenko.

Cu cât se va apropia mai mult de Europa, cu atât Minsk­ul va îngrijora mai mult Kremlinul, hipersensibil atunci când este vorba despre provocări la adresa puterii sale în ceea ce acesta consideră sfera sa de influenţă.

În condiţiile în care economia din Belarus se prăbuşeşte iar exporturile se reduc, Moscova caută modalităţi de a exploata slăbiciunea lui Lukaşenko. Spre exemplu, în luna noiembrie, Rusia a oferit un împrumut în valoare de un miliard de dolari Minskului, iar în luna martie, Belarusul a primit încă 500 de milioane, fiind discutată de asemenea suma de 500 de milioane suplimentare. În schimbul acestor împrumuturi şi a asistenţei sale, se aşteaptă ca Minskul să plătească un preţ politic important, spre exemplu, să fie forţat să accepte rubla rusească, cel puţin ca monedă de schimb.

De asemenea, Kremlinul ar putea insista asupra unei cooperări mai importante în domeniul militar. Pe de altă parte, în condiţiile în care economia Rusei se contractă, Belarusul s-ar putea afla într-o poziţie mai importantă decât crede. Este momentul ca liderii UE să îi prezinte lui Lukaşenko o alternativă clară la dependenţa de Rusia. Primul pas al unui astfel de proces ar presupune includerea Belarusului în Parteneriatul Estic al UE.