Cota unica a sleit vistieria bugetarilor

Guverrnul se vede in imposibilitatea acordarii de noi majorari salariale diferitelor categorii socio-profesionale nemultumite. Dupa ce a oferit, prin introducerea cotei unice, o majorare salariala

Guverrnul se vede in imposibilitatea acordarii de noi majorari salariale diferitelor categorii socio-profesionale nemultumite. Dupa ce a oferit, prin introducerea cotei unice, o majorare salariala gratuita de 9%, resimtita, in special, de cei cu venituri mari si rezultata din diminuarea impozitului pe venit de la media anului trecut de 25% la cea actuala de 16%, acum guvernul se vede in imposibilitatea de a da alti bani celor care pana in prezent nu au fost favorizati, dar care acum au intrat in greva.
Statisticile mistifica realitatea
Marja guvernului este mica, deoarece orice majorare salariala ar insemna cresterea deficitului bugetar. Potrivit ultimelor date privitoare la evolutia veniturile salariale in ultimul an, salariul mediu net in economia romaneasca a crescut intre septembrie 2004 si septembrie 2005 cu 23%, comparativ cu o rata a inflatiei raportata tot de statistica de 8%. Cifrele ar trebui sa provoace incantarea romanilor, insa o mare parte din acestia stau pe strazi in aceste zile in speranta obtinerii unor salarii mai mari. Economistii spun ca majorarea generala de 23% s-a dus in buzunarele anumitor categorii si ca, mai mult, aceasta nu a fost uniforma pe toate categoriile. De multe ori, de cele mai mari majorari au beneficiat tot cei care avea salarii mari, precum extractia hidrocarburilor, in care salariile angajatilor au crescut cu 43%, spre un nivel actual net de 16.930.000 ROL. In pofida cifrelor, multi romani castiga cam cat castigau si anul trecut, iar unii chiar mai putin. Este cazul angajatilor din industria de mijloace ale tehnicii de calcul si birou ale caror salarii nete, care, chiar si dupa o impozitare generoasa, au salarii mai mici cu 18,38% decat anul trecut. La fel si cei din industria mijloacelor de transport rutier ale caror venituri au scazut in acest an cu 11,74%, potrivit statisticii. "Cresterea a fost simtita doar de catre cei cu salarii peste medie", spune avocatul Gabriel Biris. La nivelul salariilor mici cresterile salariale au acoperit eventual doar rata inflatiei, mai spune acesta. Pe langa faptul ca nu au fost repartizate uniform in buzunare, majorarile salariale au creat presiuni asupra inflatiei. "Cresterile salariale s-au dus in consum si se intorc in inflatie cu un diferential de timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care in nici o luna rata anuizata a inflatiei nu a scazut sub 8%", spune Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA). Si acesta crede ca in anumite domenii salariile au scazut fata de anul trecut. Distributia banilor in societate, dupa introducerea cotei unice, nu a fost corecta, chiar daca in total o crestere a veniturilor cu 23% "arata bine", spune fostul ministru de finante Mihai Tanasescu. In anumite domenii, cum sunt functionarii publici, "intelectualul median, angajatii de la Metrorex, invatamantul public etc., cresterile au fost nesemnificative", spune acesta. "O politica neoliberala agresiva", o critica Tanasescu, adaugand ca totusi pozitia sa este una "tehnica, nu politica".