Corina Creţu atacă Guvernul: Sunt extrem de îngrijorată cu privire la proiectele de infrastructură de transport. Răspunsul ministrului Transporturilor
0Comisarul european Corina Creţu a transmis o scrisoare către Guvern în care se declară „extrem de îngrijorată” cu privire la planificarea şi implementarea proiectelor de infrastructură de transport care sunt cofinanţate de UE, care înregistrează întârzieri şi pun în pericol politica de coeziune în România.
UPDATE 19.25 Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a declarat, luni, că, referindu-se la scrisoarea comisarului european Corina Creţu, că se referă la perioade anterioare, afirmând că în prezent proiectele pe infrastructură „sunt la un grad de supracontractare pregătită care depăşeşte 200%”, scrie Mediafax.
”Am văzut această scrisoare, mâine ne vom întâlnire cu toţi antreprenorii care lucrează în infrastructură, atât pe rutier, cât şi pe feroviar. Ceea ce este conţinut în scrisoarea doamnei Corina Creţu cred că face referire la perioade anterioare exerciţiului pe care îl avem noi în ultimul an. Din perspectiva absorbţiei pe fonduri europene, din POIM, infrastructură, nu este singura responsabilă. POIM gestionează şi alte domenii şi probabil că există nişte raţiuni pentru care doamna Corina Creţu a făcut acest lucru. Avem grijă ca niciun proiect să nu se blocheze şi sigur că ne străduim să ţinem cont de greşelile trecutului, dacă acestea au fost”, a declarat Lucian Şova.
El a susţinut că nu există riscul de dezangajare. ”La această oră în gestiunea Ministerului Transporturilor proiecte pe ingfrastructură deja sunt la un grad de supracontractare pregătită care depăşeşte 200 %”, a adăugat Şova.
Corina Creţu susţine că, pentru perioada de programare 2014-2020, România a rezervat 5,1 miliarde de euro pentru investiţiile în domeniul transportului, cu care şi-a propus să realizeze, printre altele, 140 km de linie de cale ferată modernizată şi echipată cu sistemul european de gestionare a traficului feroviar (ERTMS), 375 km de drumuri expres şi autostrăzi nou construite şi îmbunătăţirea navigaţiei pe o distanţă de 30 km din căile navigabile interioare (fluviul Dunărea) până la sfârşitul anului 2023.
„Toate aceste investiţii sunt de o importanţă strategică pentru a face legătura între România şi vecinii săi europeni şi pentru a îmbunătăţi în continuare accesibilitatea tuturor regiunilor din România”, susţine Creţu.
Însă ea avertizează că, pentru a permite absorbţia alocaţiilor bugetare disponibile în anii următori, este nevoie ca proiecte noi să fie lansate urgent pe teren.
„Pregătirea şi prezentarea de proiecte noi pentru perioada de programare actuală a fost mult întârziată. Până în prezent, numai patru proiecte majore au fost depuse într-un interval de timp de patru ani”, avertizează comisarul european.
Ea mai deplânge şi pregătirea foarte slabă a proiectelor, concentrată pe un număr limitat de investiţii, care înseamnă că „întârzierile înregistrate în implementarea acestor câteva proiecte ar putea conduce la dezangajări imediate în anul respectiv, periclitând astfel nu numai axele prioritare pe transport din cadrul POIM, cât şi politica de coeziune în România în general”.
Corina Creţu subliniază că, în pofida asistenţei tehnice furnizate deja în mod abundent, capacitatea administrativă a CNAIR şi CFR în pregătirea şi gestionarea proiectelor de licitaţie nu este încă suficientă şi trebuie consolidată.
Ea a făcut apel la Guvern să continue dezvoltarea altor proiecte, cum ar fi legătura rutieră între Braşov şi Comarnic sau renovarea şi construirea de poduri peste Dunăre.