Consiliul Fiscal: Revizuirea deficitului a fost fără precedent. Consolidarea bugetară, imposibilă cu aplicarea noii legi a pensiilor

Consiliul Fiscal susţine că revizuirea deficitului la 4,4% a fost fără precedent, de când România are o lege a responsabilităţii fiscale, iar el a fost cauzat atât de faptul că nu au fost realizate veniturile aşteptate din reducerea evaziunii şi din amnistia fiscală, dar şi din cauza suplimentării cheltuielilor pentru pensii. Potrivit instituţiei, nu este posibilă o consolidare cu actualul calendar al majorării pensiilor.

Consiliul Fiscal a publicat vineri opinia referitoare la rectificarea bugetară puternic negativă adoptată joi de Guvernul Orban. Documentul se referă la proiectul iniţial de rectificare, care prevedea deficit de 4,3% din PIB, însă între timp Executivul a revizuit rectificarea, urcând deficitul la 4,4%.

Redăm în rândurile de mai jos sinteza opiniei Consiliului Fiscal:

„Prognoza cadrului macroeconomic aferent celei de-a doua rectificări bugetare este caracterizată de o deteriorare, avansul PIB real şi al indicatorilor pieţei muncii fiind proiectat în scădere, cu impact negativ asupra veniturilor bugetare.

Proiectul de rectificare are în vedere revizuirea majoră a deficitului bugetar – fără precedent de la adoptarea LRFB – de la 2,76% la 4,3% din PIB potrivit metodologiei naţionale, validând astfel evaluarea şi avertizările CF formulate în cadrul opiniilor aferente proiectului de buget şi primei rectificări bugetare. Astfel, depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanşa procedura de deficit excesiv, este iminentă.

Încetinirea economiei şi devoalarea unor carenţe suplimentare în construcţia bugetară – reflectate ca atare de MFP în varianta actualizată a acesteia – au fost de natură să conducă la o deteriorare şi mai accentuată a soldului bugetar chiar şi în comparaţie cu limita superioară a evaluării anterioare a CF.

Majorarea substanţială a deficitului bugetar prognozat are drept sursă în mod covârşitor diminuarea proiecţiei de venituri bugetare, care este compensată doar în mică parte de restrângerea cheltuielilor bugetare totale.

Modificarea descendentă de amploare operată la nivelul ţintei de venituri bugetare survine ca urmare a nerealizării plusului de încasări având drept surse reducerea evaziunii fiscale şi amnistia fiscală, nematerializarea la nivelul scontat a absorbţiei de fonduri UE şi a veniturilor nefiscale, precum şi a deteriorării cadrului macroeconomic.

Revizuirea negativă a cheltuielilor bugetare totale survine în principal din scăderea cheltuielilor de investiţii în condiţiile în care alocările pentru asistenţă socială sunt suplimentate masiv.

În opinia CF, balanţa riscurilor cu privire la noua proiecţie de sold bugetar este înclinată uşor în sensul înregistrării unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale şi depăşiri ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii. În sens contrar poate  acţiona o reducere comparativ cu nivelul bugetat a cheltuielilor de investiţii, în condiţiile în care ecartul dintre nivelul planificat şi execuţia la zi este încă relativ ridicat.

În aceste condiţii, CF apreciază că sunt necesare măsuri credibile de consolidare bugetară, considerând atât nivelul actual al deficitului, cât şi perspectiva pe termen mediu. Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare. CF consideră că nu este realist să se prezume o ameliorare radicală şi rapidă a colectării veniturilor fiscale care să permită menţinerea calendarului aferent măsurilor de politică fiscală deja legiferate. De altfel, acest demers nici nu ar fi în concordanţă cu principiul prudenţei în construcţia bugetelor.

Proiectul de buget pentru anul 2020 trebuie să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendinţă, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice şi a robusteţii economiei, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale europene şi naţionale”.