Condeie mari în "Adevărul"

Trei nume mari ale culturii şi publicisticii româneşti, Nicolae Manolescu, Andrei Pleşu şi Stelian Tănase, vor scrie săptămânal în paginile de opinii ale cotidianului

Trei nume mari ale culturii şi publicisticii româneşti, Nicolae Manolescu, Andrei Pleşu şi Stelian Tănase, vor scrie săptămânal în paginile de opinii ale cotidianului "Adevărul"

Nicolae Manolescu

Este critic şi istoric literar, editorialist, profesor universitar, eseist, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (din 2005) şi ambasador al României la UNESCO (din 2006). În anii '90 a activat şi pe scena politică. A rămas în mentalul colectiv şi în istoria literaturii drept criticul literar cel mai activ al generaţiilor '60, '80 şi '90, cu o largă deschidere, în linia lui George Călinescu.

A publicat peste 40 de titluri, printre care studiile "Istoria critică a literaturii române" şi "Arca lui Noe", care se numără printre cărţile de căpătâi ale studenţilor Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti. "Arca lui Noe" este un eseu despre romanul românesc, dar şi un mode d'emploi - singurul, de altfel, din literatura noastră - pentru înţelegerea genului romanesc.

A fost coordonator al Cenaclului de luni, unde au debutat poeţi importanţi ai generaţiei anilor '80, precum Mircea Cărtărescu. A scris cronică literară în "Gazeta literară", "Contemporanul" şi, vreme de treizeci de ani, în "România Literară", unde după 1990 a activat ca director şi editorialist.

Andrei Pleşu

Este scriitor, eseist şi estetician. A fost discipol al lui Constantin Noica şi a participat la seminariile ţinute de acesta la Păltiniş. După 1989, a înfiinţat institutul de studii avansate "New Europe College", revista culturală "Dilema" - astăzi "Dilema veche" -, la care s-a adăugat, cu timpul, publicaţia "Dilemateca", ambele produse editate de trustul Adevărul Holding.

A ocupat importante demnităţi publice, precum cea de ministru de externe, dar a rămas în conştiinţa publică ca un excelent orator, ireproşabil utilizator al cuvântului scris şi rostit.

Dintre volumele publicate, amintim: "Călătorie în lumea formelor", "Pitoresc şi melancolie", "Francesco Guardi", "Ochiul şi lucrurile", "Minima moralia", "Dialoguri de seară","Jurnalul de la Tescani", "Limba păsărilor", "Chipuri şi măşti ale tranziţiei", "Transformări, inerţii, dezordini. 22 de luni după 22 decembrie 1989" (coautori Petre Roman şi Elena Ştefoi), "Despre îngeri", "Obscenitatea publică", "Toleranţa şi intolerabilul. Criza unui concept", "Comedii la porţile Orientului", "Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri".

Stelian Tănase

Este, în egală măsură şi cu un egal talent, scriitor, eseist, istoric, politolog, publicist, scenarist, analist politic român, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti.

A publicat 15 cărţi - ficţionale şi nonficţionale - şi tocmai a finalizat un roman, care va apărea în luna octombrie la Editura Polirom. Despre carte nu doreşte să spună foarte multe, doar că a scris-o rapid, în câteva săptămâni, şi că, după predarea "manuscrisului" în format electronic (îl amuză acest fel de a preda un "manuscris"), a plecat în Franţa să se relaxeze.

Înainte de 1989, două cărţi semnate de Stelian Tănase au fost interzise: "Corpuri de iluminat" şi "Playback", care au fost publicate după 1990, în patru, respectiv trei ediţii.

Tot după 1990, publicistul a realizat mai multe emisiuni de televiziune, precum "Maşina de tocat", "Orient Expres", "2 plus 1", "3x3", "Tănase şi Dinescu" şi "Zece fix".

Cititi si:

Mici viclenii diplomatice , de Andrei Plesu