Companiile monitorizate de FMI fenteaza plafonarea salariilor

Guvernul s-a angajat anul trecut sa tina sub control cresterile salariale din 72 de intreprinderi monitorizate de FMI si care la acel moment inregistrau pierderi, arierate si datorii la buget. Intre

Guvernul s-a angajat anul trecut sa tina sub control cresterile salariale din 72 de intreprinderi monitorizate de FMI si care la acel moment inregistrau pierderi, arierate si datorii la buget. Intre timp, societati precum Electrica, Tarom, CFR Marfa au declarat profituri pentru anul 2004, insa au fost mentinute pe lista "monitorizatelor". Cum exista inventivitate, cu sprijinul administratiilor din firme, salariatii au gasit modalitati de majorare a salariilor peste nivelul de 4%. Lista FMI cuprinde 72 de societati in cazul carora Guvernul s-a angajat fata de FMI sa pastreze cresterile salariale la nivelul mentionat. Limitarea salariilor in economia romaneasca in 2005 este necesara prin nevoia de crestere a competitivitatii noastre, se arata in Memorandumul suplimentar de politici economice si financiare semnat cu FMI in septembrie anul trecut. Desi o parte a societatilor au devenit profitabile anul trecut, acestea sunt tinute in continuare sub monitorizarea FMI pentru ca institutia financiara "sa poata face comparatii" asupra angajamentelor luate de Romania, ne-au declarat surse din Ministerul Finantelor Publice. Solutia gasita de sindicate presupune acordarea unor majorari salariale, chiar duble fata de limita acceptata, in conditiile in care statul monitorizeaza valoarea fondurilor de salarii corelata cu timpul lucrat, si nu cele de incadrare. Metoda presupune acceptul administratiilor din companiile respective si care vad salariatii ca "un partener de lucru, si nu un dusman", ne-au declarat surse sindicale. Prin intelegere, o parte dintre salariatii din intreprinderi incaseaza prin rotatie salarii diminuate intr-un anumit procentaj, iar in final rezulta un fond de salarii platit in limita celor 4% acceptati. Odata iesita de sub monitorizare sau privatizata, compania respectiva poate plati salariatilor retributiile majorate la nivelul stabilit. "Un spor de 4% pentru nevoile noastre ar fi fost mult mai mic. Oamenii au nevoie de abonamente de transport, de haine, de mancare, iar la salariile mizerabile care le avem, 4% ar fi fost putin. Am reusit cu acordul conducerii sa marim salariile de incadrare cu 10%, iar functie de solicitari putem cobori la cei 4% solicitati", ne-a declarat liderul sindical dintr-o unitate monitorizata si aflata in dificultati financiare. Oricum, precizeaza acesta, este nedrept ca statul sa limiteze cresterile salariale si sa vorbeasca de cresterea productivitatii in conditiile in care nu a facut nimic pentru retehnologizare, adauga liderul. Metoda este cunoscuta si de alt lider al unei federatii sindicale dintr-o ramura profitabila. "Sunt societati care au gasit o formula sa iasa de sub presiune financiara. Aceasta presupune sprijinul administratiei", spune liderul sindical citat. Discutiile asupra subiectului nu sunt acceptate cu usurinta de catre reprezentantii sindicatelor, carora le este teama ca, astfel, statul le va inchide si aceasta portita care le-a ramas la dispozitie pentru a salva de la saracie salariatii fara vina ai unor intreprinderi in dificultate sau care, desi profitabile, figureaza inca pe lista FMI doar pentru ca acesta sa poata face comparatii.