Comisia Europeană, recomandări pentru statele membre. Ce măsuri trebuie să ia până la finalul anului

Comisia Europeană a formulat recomandări specifice adresate statelor membre UE pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală și pentru a spori competitivitatea, în cadrul Pachetului de primăvară al Semestrului European 2023.

Orientări bugetare

Comisia furnizează recomandări cuantificate și diferențiate specifice fiecărei țări privind politica bugetară.

- Statele membre care și-au atins obiectivul bugetar pe termen mediu (ținta bugetară stabilită pentru fiecare țară în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere), pe baza previziunilor din primăvara anului 2023, sunt invitate să mențină o poziție bugetară solidă în 2024.

- Tuturor celorlalte state membre li se solicită să urmeze o politică bugetară prudentă, în special prin limitarea creșterii nominale a cheltuielilor primare nete finanțate la nivel național în 2024.

- Toate statele membre ar trebui să mențină investițiile finanțate la nivel național și să asigure absorbția eficace a fondurilor din Mecanismul de redresare și reziliență și a altor fonduri ale UE, în special pentru a favoriza tranziția verde și cea digitală.

- Toate statele membre ar trebui să elimine treptat măsurile de sprijinire a energiei în vigoare până la sfârșitul anului 2023.

„În cazul în care noi creșteri ale prețurilor la energie ar impune adoptarea unor măsuri de sprijin, acestea ar trebui să vizeze protejarea gospodăriilor și a întreprinderilor vulnerabile, să fie realizabile din punct de vedere financiar și să mențină stimulentele pentru economisirea energiei.”, precizează Executivul comunitar.

-Pentru perioada de după 2024, statele membre ar trebui să urmărească în continuare o strategie bugetară pe termen mediu de consolidare treptată și sustenabilă, combinată cu investiții și reforme care să favorizeze un nivel mai ridicat de creștere sustenabilă, pentru a atinge o poziție bugetară prudentă pe termen mediu.

Respectarea criteriilor privind deficitul și datoria 

Comisia a întocmit un raport în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea UE pentru 16 state membre: Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda.

Scopul acestui raport este de a evalua respectarea de către statele membre a criteriilor privind deficitul și datoria prevăzute în tratat.

Potrivit CE, raportul constată că Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia nu respectă criteriul privind deficitul.

Totodată, luând în considerare toți factorii relevanți, raportul constată că Franța, Italia și Finlanda nu respectă criteriul privind datoria.

Cu toate acestea, Comisia consideră că respectarea criteriului de referință privind reducerea datoriei nu este justificată în condițiile economice predominante.

Astfel, Comisia va propune Consiliului lansarea, în primăvara anului 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit, ținând cont de datele privind execuția bugetară pentru 2023.

Abordarea dezechilibrelor macroeconomice

Comisia a evaluat existența unor dezechilibre macroeconomice în cazul celor 17 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2023:

- Cipru se confruntă cu dezechilibre, după ce s-a confruntat cu dezechilibre excesive până în 2022, având în vedere că vulnerabilitățile legate de datoria privată, publică și externă s-au redus în ansamblu, dar rămân un motiv de îngrijorare.

- Se constată în prezent că Ungaria se confruntă cu dezechilibre. Riscurile prezintă o tendință descrescătoare, iar dezechilibrele pot deveni excesive în viitor dacă nu se iau de urgență măsuri de politică.

- Germania, Spania, Franța, Țările de Jos, Portugalia, România și Suedia se confruntă în continuare cu dezechilibre.

„În rândul țărilor afectate de dezechilibre macroeconomice, riscurile din România prezintă o tendință descrescătoare, iar dezechilibrele pot deveni excesive în viitor dacă nu se iau de urgență măsuri de politică. Pe de altă parte, vulnerabilitățile se reduc în Germania, Spania, Franța și Portugalia, astfel încât, dacă aceste tendințe continuă anul viitor, s-ar justifica o decizie privind absența dezechilibrelor.”, precizează CE.

- Grecia și Italia continuă să se confrunte cu dezechilibre excesive, dar vulnerabilitățile lor par să se reducă, inclusiv datorită progreselor înregistrate în materie de politici.

- S-a constatat că Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Slovacia nu se confruntă cu dezechilibre, vulnerabilitățile părând să fie, în general, limitate în prezent.

Rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programului

Supravegherea ulterioară aplicării programului evaluează situația economică, bugetară și financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistență financiară din perspectiva capacității lor de rambursare. Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programului pentru Irlanda, Grecia, Spania, Cipru și Portugalia concluzionează că toate cele cinci state membre își păstrează capacitatea de a-și rambursa datoria.

Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă

Comisia propune orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre în 2023. Aceste orientări stabilesc priorități comune pentru politicile naționale sociale și de ocupare a forței de muncă, pentru a le face mai echitabile și mai favorabile incluziunii.

Orientările actuale, adoptate în noiembrie 2022, reflectă deja mediul post - COVID19 și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Acesta este motivul pentru care Comisia propune ca actualele orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă să continue să se aplice și în 2023.