Comerţul online, vizat de o nouă directivă UE. care sunt noile obligaţii

Comerţul online, aflat în expansiune accelerată de la declanşarea pandemiei de COVID-19, este şi sub vizorul autorităţilor din întreaga lume, în încercarea de a determina dacă sectorul contribuie corespunzător din punct de vedere fiscal, precizează specialiştii Deloitte.

În acest scop, la nivel european a fost adoptată o nouă directivă – DAC 7, care, printre altele, vizează platformele de comerţ electronic, respectiv comercianţii care vând prin intermediul acestora. Conform noii reglementări, operatorii acestor platforme vor fi obligaţi să raporteze informaţii referitoare la vânzările intermediate prin intermediul platformei către autorităţile fiscale. Directiva trebuie aplicată de toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) începând cu 1 ianuarie 2023 şi, deşi pare că mai este mult timp până atunci, cei vizaţi trebuie să se pregătească de acum, pentru că demersurile de implementare nu sunt simple. 

Ce fel de tranzacţii ar urma să fie raportate

Activităţile vizate de noua directivă sunt închirierea de bunuri imobile (rezidenţiale, comerciale), prestarea de servicii personale, vânzarea de bunuri şi închirierea oricăror mijloace de transport. În aceste cazuri, operatorul platformei digitale va trebui să colecteze şi să verifice anumite informaţii cu privire la activităţile desfăşurate de către vânzătorii activi pe platformă şi să transmită anual, până la data de 31 ianuarie a anului următor, către autorităţile fiscale din ţara sa, veniturile obţinute din vânzări. 

Ce nu va fi raportat? Nu vor fi raportate toate vânzările online, ci doar acelea intermediate printr-o platformă digitală (aplicaţie mobilă sau website), prin care un vânzător este pus în contact cu un cumpărător. Vânzările de produse proprii prin intermediul unei aplicaţii sau website dezvoltate de respectivul comerciant nu intră în sfera de aplicabilitate a directivei. În plus, pentru a simplifica raportarea, s-au introdus o serie de excepţii pentru anumite activităţi şi pentru unii vânzători sau chiar praguri valorice sub care veniturile obţinute nu trebuie raportate. 

Implicaţii pentru operatorii din România

Noua obligaţie de raportare impune sarcini suplimentare tuturor operatorilor de platforme digitale din România - fie că este vorba de deţinătorii de platforme de tipul marketplace, intens utilizate de consumatori în perioada pandemică şi nu numai, sau de operatorii de platforme care intermediază servicii de închirieri de mijloace de transport, proprietăţi imobiliare sau servicii personale - iar efectele resimţite nu vor fi doar fiscale, ci şi comerciale, juridice şi chiar legate de reputaţie. Toate aceste aspecte trebuie luate în calcul şi analizate până la 1 ianuarie 2013, când DAC 7 urmează să fie aplicată.

În funcţie de modelul de business, unele platforme sunt scutite de obligaţia de raportare, astfel că este important ca operatorul să verifice dacă prevederile directivei se aplică sau nu în cazul său. Spre exemplu, un operator care desfăşoară exclusiv activităţi de procesare a plăţilor sau listarea ori promovarea unei activităţi este exceptat de la obligaţia de raportare. Totodată, operatorul nu este obligat să transmită autorităţii fiscale date despre comercianţii cu mai puţin de 30 de vânzări de bunuri, care, cumulat, nu depăşesc 2.000 de euro într-un an calendaristic.

În plus, anumiţi operatori ar putea fi exceptaţi de la noile reglementări dacă prezintă argumente solide pentru care activităţile intermediate de platformă nu ar intra sub incidenţa directivei. Procedura nu este cunoscută deocamdată, însă este de aşteptat să implice demersuri importante din partea operatorilor interesaţi, astfel că aceştia trebuie să îşi pregătească din timp argumentaţia.

Acţiuni premergătoare pentru operatori

Pregătirea va fi complexă, iar operatorii trebuie să ţină cont de faptul că, pentru a asigura colectarea şi verificarea informaţiilor necesare raportării, cel mai probabil cadrul contractual trebuie modificat, partenerii, notificaţi, iar sistemele IT, adaptate să permită colectarea informaţiilor şi monitorizarea veniturilor.

În aceste condiţii, cei vizaţi trebuie să întreprindă, în perioada următoare, acţiuni precum modificarea şi comunicarea noilor clauze contractuale cu vânzătorii, efectuarea de proceduri de due diligence pentru colectarea şi verificarea datelor despre vânzători, implementarea de proceduri interne pentru gestionarea viitoare a acestor acţiuni (colectarea de date, verificarea acestora şi a valabilităţii lor), monitorizarea veniturilor obţinute de vânzători prin intermediul platformei, raportarea către autorităţi, acţiuni de efectuat în cazul în care vânzătorul nu oferă informaţiile solicitate.

Pe de altă parte, inclusiv în cazul comercianţilor care operează prin intermediul platformelor apar consecinţe. Este de aşteptat ca  autorităţile fiscale să verifice veniturile declarate de operatori, pentru a identifica dacă s-au colectat toate impozitele relevante. Astfel, la nivel operaţional, colaborarea cu operatorul de platformă va deveni una şi mai strânsă, devenind un partener de afaceri important.

În concluzie, comerţul online ar trebui să contribuie semnificativ la bugetul de stat în viitor, iar noua directivă de raportare este un prim pas în această direcţie. Este important ca operatorii de platforme să fie pregătiţi să răspundă acestor provocări.