Codul fiscal a fost schimbat de peste 150 de ori în ultimii cinci ani. Studiu: modificările, normă cu normă
0De la intrarea României în criza din 2009, guvernele perindate pe la Palatul Victoria au avut în vedere doar colectarea de bani la buget, nu şi sprijinirea firmelor.
Statul aşteaptă încasări fiscale tot mai mari, dar nu-i sprijină (ba, dimpotrivă) pe plătitorii de taxe. Aceasta ar fi una dintre concluziile unui studiu realizat de avocatul Gabriel Biriş, care arată că din 2009 până în 2014 Codul fiscal a suferit 155 de modificări.
Numeric vorbind, 32 de modificări au fost calificate drept „foarte proaste“ de către autorul studiului şi doar 9 schimbări au fost „foarte bune“. Celelalte modificări au primit calificative ca „bună“ (58), „neutră“ (25) sau „proastă“ (29), dar Gabriel Biriş spune că acest scoring nu are relevanţă, câtă vreme o măsură „bună“ ar putea să fie, de fapt, reparaţia uneia din categoria „proastă“.
„Nu poţi compara răul făcut prin creşterea TVA la 24% cu binele făcut prin posibilitatea reportării cheltuielilor cu sponsorizările“, exemplifică expertul.
Topul schimbărilor în bine
Prima între schimbările benefice este, în opinia autorului, ordonanţa prin care holdingurile sunt exceptate de la impozitarea câştigurilor de capital, care dă posibilitatea grupurilor de firme să-şi optimizeze politicile contabile.
Următoarele în topul schimbărilor benefice sunt posibilitatea creării de rezerve din reevaluare, introducerea în Codul fiscal a contribuţiilor sociale obligatorii, reglementarea statutului contribuabililor inactivi şi, desigur, taxarea inversă la cereale.
Topul schimbărilor în rău
Creşterea TVA de la 19% la 24%, aplicată din iulie 2010, este cea mai proastă măsură fiscală luată în ultimii cinci ani.
Urmează introducerea impozitului pe construcţiile speciale (care „va afecta sever investiţiile şi în special agricultura“), introducerea penalităţilor de întârziere la plata obligaţiilor fiscale, modificarea cursului valutar la care se calculează accizele („o şmecherie tipic românească“) şi impozitul minim („declaraţia de impotenţă a sistemului de administrare fiscală“).
„Concluzia pe care am putut-o trage este că, până acum, niciun guvern nu a realizat o strategie coerentă pe 5 sau 10 ani, care să asigure şi condiţii de dezvoltare economică, dar şi echilibru bugetar, deziderate ce pot fi atinse simultan. Majoritatea măsurilor au afectat direct capacitatea antreprenorilor, a redus semnificativ atractivitatea ţării noastre pentru investitorii străini şi a creat neîncredere în capacitatea guvernelor de a găsi soluţii, de a stimula creşterea economică“, notează Gabriel Biriş în rezumatul studiului său.
Modificările fiscale din ultimii 5 ani