CNIPMMR: Contribuţiile la nivelul salariului minim pentru cei care lucrează part-time, la Curtea Constituţională
0Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) cere Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS la nivelul salariului minim pentru angajaţii care lucrează part-time.
Guvernul a adoptat în data de 20 iulie Ordonanţa prin care introduce obligaţia ca angajatorii să plătească contribuţiile sociale la nivelul salariului minim şi pentru angajaţii care lucrează cu normă parţială de lucru.
Potrivit notei de fundamentare a Ordonanţei, măsura s-ar aplica unui număr de 369.162 persoane, care aveau un singur contract de muncă şi acela cu timp parţial.
CNIPMMR consideră că „textul Ordonanţei afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituţie şi solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate, raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă”.
Consultantul fiscal Cornel Grama consideră de asemenea că Ordonanţa încalcă Constituţia, dar prin faptul că Ordonanţa dată de Guvern este o ordonanţă simplă. Grama susţine că Constituţia interzice în mod expres posibilitatea de a interveni în domeniul legilor organice, existând interdicţia de a se modifica o lege organică printr-un act normativ de nivel inferior, cum este cazul ordonanţei simple.
Ce efecte ar putea avea modificarea
CNIPMMR nu susţine această măsură, precizând că pe piaţa forţei de muncă, caracterizată prin flexibilitate, sunt des întâlnite situaţiile în care un angajator nu are nevoie de un salariat cu normă întreagă, timp de 8 ore/zi, ci doar pentru o normă cu timp parţial. Astfel, această nouă reglementare va duce la disponibilizarea persoanelor care sunt angajate doar cu timp parţial.
Consiliul mai precizează că, deşi sunt scutiţi elevii şi studenţii până la 26 de ani, această măsură va afecta tinerii NEETS, care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare, adică exact segmentul cu rata somajului cea mai ridicată, respectiv 24%.
Consiliul susţine, de asemenea, că nu a fost realizat Testul IMM, prin care să fie reliefat efectul asupra IMM-urilor, în situaţia creşterii fiscalităţii pe forţa de muncă.
De asemenea, potrivit CNIPMMR, chiar în situaţia existenţei unui CIM cu normă întreagă, dacă salariatul are absenţe sau nu lucrează 40 de ore, din motive independente de voinţa angajatorului, acesta va fi obligat să plătescă contribuţii sociale la valoarea salariului minim brut, deşi salariatul nu îşi respectă programul de muncă.
Mai mult, se produce o creştere a fiscalităţii pe forţa de muncă pentru angajatori deoarece aceştia nu beneficiază de munca salariatului 8 ore, ci doar o fracţiune din aceasta perioadă, fiind plătit corespunzător numărului de ore muncit, neexistând motive să platească pentru contribuţii sociale pentru 8 ore.
„Susţinerea potrivit căreia această măsură va combate munca la negru, nu este fundamentată; pentru combaterea muncii la negru, trebuie folosite mijloacele reglementate de lege privind sancţionarea angajatorilor care utilizează munca nedeclarată. Nu este normal sa fie «sancţionaţi» toţi angajatorii pentru ca există angajatori care utilizează munca nedeclarată”, mai arată Consiliul.