Clădirile istorice din centrul Capitalei, în vizorul dezvoltatorilor imobiliari

Clădirile istorice din centrul Capitalei au devenit o nouă ţintă pentru dezvoltatori în condiţiile în care disponibilitatea terenurilor pentru construcţii în aceasta zonă este din ce în ce mai redusă. Potenţialul acestui segment de piaţă este foarte mare având în vedere cererea pentru spaţii de birouri si pentru hoteluri moderne în centrul capitalei.

„Din studiile pe care le-am făcut pe acest segment de piaţă, am identificat mai multe zone din Bucureşti unde există clădiri istorice care, prin investiţii în modernizare şi reabilitare ar putea să intre în circuitul imobiliar comercial. Printre acestea amintim Piaţa Universităţii, Centrul Vechi, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei şi zona Cişmigiu”, se arată într-un studiu realizat de JLL, companie specializată în investiţii în domeniul imobiliar.

În aceste zone există multe clădiri istorice, foarte bine întreţinute şi conservate şi care în consecinţă necesită investiţii mai reduse din partea potenţialilor cumpărători. Pe de altă parte, aceste clădiri au dimensiuni generoase, care permit investitorilor să realizeze proiecte mai atractive în termeni comerciali.

Metropolis Center, George Enescu Office Building, Aviatorilor 8, Bratianu Business Center, Dionisie Lupu 70, Hilton Garden Inn din Centrul Vechi, spitalul Sanador de pe strada Sevastopol de lângă Piaţa Victoriei, Palatul Universul, The Ark, sunt câteva dintre cele mai cunoscute proiecte care au rezultat din modernizarea sau convertirea clădirilor vechi în spaţii noi, moderne. 

Dacia One, cele două clădiri de pe Calea Victoriei cumpărate de grupul Hagag, proiectul dezvoltat de Hanner pe amplasamentul fostei fabrici de bere Griviţa, Hotel Corinthia (Grand Hotel du Boulevard), hotelul Autograph by Marriott, dezvoltat în locul Marmorosch Blank, una dintre cele mai frumoase clădiri din Bucureştiul vechi sunt alte astfel de proiecte în diverse stadii de dezvoltare. 

Toate aceste proiecte ar putea atrage în total investiţii de sute de milioane de euro vor crea locuri de muncă şi, în cazul hotelurilor, vor atrage turişti.

România urmează astfel trendul care se manifestă în Europa de mulţi ani şi care a dus la realizarea unora dintre cele mai valoroase proiecte imobiliare. În acest sens avem exemple şi în Cehia sau Ungaria, precum Eiffel Palace din Budapesta sau Manufaktura din Lodz.

Interesul investitorilor pentru astfel de proiecte vine şi din faptul că zona centrală este una dintre cele mai căutate din Bucureşti pentru sedii de firme, ceea ce se vede şi în rata de neocupare, de sub 5%. În 2018, în zona centrală, inclusiv CBD, a fost livrată o singură clădire de birouri, de 12.000 de metri pătraţi, în condiţiile în care cererea brută a fost de 72.176 metri pătraţi (22% din suprafaţa de birouri închiriată în Bucureşti), din care jumătate a reprezentat cerere netă, respectiv 25% din cererea netă al nivelul anului 2018 din Capitală.

Având în vedere aceste evoluţii, vedem o schimbare a abordării investitorilor în ceea ce priveste clădirile vechi, în sensul că acestea nu mai sunt folosite de ambasade sau de casele de avocatură, ci sunt cel mai des sunt reconvertite în hoteluri sau integrate în proiecte mai ample, cu componenta de birouri. 

Segmentul se dezvoltă în special datorită locaţillor centrale ale acestor proprietăţi, dar şi datorită dorinţei dezvoltatorilor de a face proiecte mai interesante din punct de vedere architectural, cu mai multă personalitate.

Menţinerea caracterului istoric al acestor clădiri - prin restaurare strictă sau renovare cu schimbarea destinaţiei - poate spori atractivitatea proiectului prin păstrarea şi utilizarea unor caracteristici şi finisaje deosebite cu respect pentru caracterul istoric si pentru unicitatea proprietatii. 

Clădirile vechi atrag oamenii, fie că vorbim de căldura materialelor, fie de faţadele atent gândite. Clădirile vechi sunt martori ai culturii unui oraş, păstrându-i acestuia patrimoniul, identitatea şi permanenţa. 

Bucureştiul este un oraş cu o arhitectură variată, de la arhitectura veche religioasă, eclectism, şcoală naţională, arhitectură modernă interbelică, încercări de gotic, maur, art deco, arhitectură comunistă şi arhitectură contemporană. Într-un peisaj atât de pestriţ, pare cu atât mai important să păstrăm spiritul oraşului prin îmbinarea noului cu vechiul.