Ciulinii Bărăganului pot bate conducta Nabucco
0Nu proiectele-gigant, precum Nabucco, pot rezolva problemele energetice ale României, ci utilizarea surselor regenerabile, în special a biomasei, spune omul de afaceri Jean Valvis. El urmăreşte realizarea unui complex energetic din surse regenerabile în Insula Călăraşi, pe care îl consideră proiectul vieţii lui.
Cele patru milioane de hectare de teren necultivate din România pot însemna un potenţial uriaş de a produce energie din biomasă, prin cultivarea de plante energetice, spune omul de afaceri Jean Valvis, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul". El consideră că sursele regenerabile de energie sunt şansa României de a scăpa de dependenţa de importurile de resurse energetice.
„România are patru milioane de hectare necultivate şi, în acelaşi timp, se bate pentru participarea la proiecte precum Nabucco, South Stream, bla, bla..., care nu vor face decât să ne întărească dependenţa de alte ţări", susţine Valvis, care este şi membru în boardul director al Consiliului Investitorilor Străini din România.
Potrivit acestuia, există plante energetice, precum plopul, simplul ciulin de Bărăgan sau alte plante sălbatice, care pot fi cultivate cu un efort minim, dar au o putere calorică foarte mare.
„În plus, sunt de două ori şi jumătate mai ieftine decât gazul, pentru care ne rugăm la ruşi, la Turkmenistan, la Azerbaidjan... Vrem să cheltuim miliarde pentru a trece conducta pe la noi şi a ne creşte dependenţa", a spus Valvis arătând ce înseamnă acest lucru:
„Dacă se supără un ţar, la un moment dat, ne taie gazul. Dacă se îndrăgosteşte un principe din Azerbaidjan de o gagică la care nu-i place România, ne închide robinetul. Şi noi ce facem? Trecem de la dependenţa de unul singur, la dependenţa de doi-trei".
Potenţial - da, strategie - ba
Mai grav, spune el, România nu are o strategie pentru promovarea energiei regenerabile, iar legislaţia care stimulează investiţiile din acest domeniu, deşi există de doi ani, nu este aplicată. „Este extrem de ruşinos faptul că o ţară cu asemenea potenţial nu are o strategie. Poate fi dezvoltat orice tip de energie regenerabilă în România", a punctat Valvis.
Prin compania sa, Valvis Holding, omul de afaceri are în plan un proiect amplu de realizare a unui complex energetic din surse regenerabile în Insula Călăraşi, la Dunăre. Valvis deţine acolo 7.800 de hectare concesionate, pe care vrea să cultive plante energetice şi să construiască centrale eoliene, fotovoltaice şi pe bază de biomasă.
Investiţia planificată se ridică la câteva sute de milioane de euro, dar Valvis nu o va demara până la aplicarea legii regenerabilelor. „Eu nu pot să mă duc la bancă şi să-i spun «poftiţi business-planul meu pentru 400 de milioane de euro», că mă întreabă care lege?, care amortizare? Spuneţi-mi regulile jocului, ca să ştiu ce să fac", le cere el autorităţilor.
Model antreprenorial
Potrivit lui Valvis, există investitori străini care vor demara investiţii de două miliarde de euro în secunda doi după punerea în aplicare a legislaţiei. Legea 220, care stabileşte stimulentele acordate investitorilor în energia regenerabilă, a fost adoptată în 2008, dar nu a fost aplicată din lipsa normelor metodologice şi a avizului Comisiei Europene. În această vară, actul normativ a fost modificat, ceea ce a implicat o nouă notificare la Bruxelles. Autorităţile estimează că până la finele acestui an Comisia îşi va da acordul, iar legea va intra în aplicare.
Plantele energetice cultivate în „Green Island", aşa cum va fi numit proiectul din Insula Călăraşi, vor putea genera energie electrică şi termică suficientă pentru un oraş cu 70.000 de locuitori, a mai spus Valvis. El consideră că, dacă şi alţi investitori îi vor urma exemplul, iar autorităţile vor spijini aceste proiecte, România poate deveni independentă energetic.
„Eu mă întreb dacă are cineva un interes să continuăm să fim dependenţi. O conductă este o formă de dependenţă. Propunerea mea este o producţie de energie distribuită democratic, de scară mică. Este un model antreprenorial care trebuie multiplicat, e bun pentru oraşe, pentru comunităţi. Cred că acesta va fi proiectul vieţii mele", a mai spus Valvis.
"Este ruşinos că o ţară cu asemenea potenţial nu are o strategie pentru energia regenerabilă."
Jean Valvis
preşedinte Valvis Holding
Biomasa, mai ieftină decât gazul
Potrivit lui Valvis, costurile de producţie a energiei termice din biomasă sunt de 2,19 euro pe GJ (gigajoule), de peste două ori mai mici decât în cazul utilizării gazelor, adică 5,68 de euro pe GJ. Dintr-o tonă de biomasă se pot obţine 16 GJ de energie termică.