Cîţu anunţă modificarea legii salarizării şi a legii pensiilor: Trebuie eliminate inechităţile

Premierul Florin Cîţu a anunţat luni că Guvernul lucrează la modificarea legii salarizării unitare şi la cea a pensiilor, schimbări care ar urma să elimine inechităţile.

„În acest moment ne uităm la modificarea a două legi care au creat probleme sustenabilităţii finanţelor publice în România. Vorbim de legea salarizării unitare, care a fost prezentată public ca o lege care trebuia să elimine inechităţile din administraţia publică, dar a creat probleme cu tot felul de excepţii care au apărut în ultimii ani.

Când a fost prezentată această lege, s-a spus că preşedintele României are salariul cel mai mare şi de acolo pornim cu restul salariilor. Nu mai este aşa, preşedintele României nu mai are salariul cel mai mare şi trebuie să reanalizăm această lege a salarizării. Legea pensiilor – această coaliţie a spus din primul moment, vrem o lege a pensiilor bazată pe contributivitate”, a spus Cîţu.

La finalul anului trecut, premierul Florin Cîţu a explicat de ce s-a luat decizia de a se îngheţa salariile bugetarilor în 2021, sugerând că oricum acestea au crescut cu 25% în ultimii ani.

„În primul rând vorbim despre o ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa de astăzi, care conţine mai multe reglementări şi are un impact bugeta de  17,6 milarde de lei:

- Se menţin salariile personalului bugetarilor la nivelul lunii dec 12 mld lei

La baza deciziei stă şi ce s-a întâmplat cu legea salarizării în ultimii trei ani, o lege care a fost urmată de multe excepţii. Vom lua o pauză şi vom veni cu clarificări

România trece printr-o perioadă dificilă. Nu tăiem veniturile, rămân la acelaşi nivel după o perioadă în care au crescut cu 25%”, spunea atunci premierul.

Pe de altă parte, specialiştii consultaţi de „Adevărul” precizau că bugetarii n-au simţit criza sanitară, în timp ce privaţii abia au supravieţuit.

„2020 a fost un an în care cuvântul de ordine a fost supravieţuirea”, a declarat pentru „Adevărul” consultantul economic Adrian Negrescu, precizând că 80% dintre firmele româneşti sunt slab capitalizate, adică nu au forţă financiară pentru a plăti salarii mai mari.

„Am avut peste 1 milion de români care s-au întors din Occident, pe fondul pandemiei şi, din economii, din ce au strâns în ultimii ani, au încercat să reziste. Mulţi au reuşit să plece înapoi, însă alţii şi acum, după aproape un an de pandemie, trăiesc la limita subzistenţei.

Unii şi-au găsit locuri de muncă în ţară, prea puţini însă, alţii se gândesc cu speranţă la 2021, să se întoarcă la muncă afară. Pentru restul românilor, cei care lucrează în mediul privat, au trăit cu spaima zilei de mâine. Mulţi au rămas fără joburi, alţii au trăit din şomajul tehnic asigurat de stat. Pentru bugetari, 2020 a fost un an bun, pentru că n-au simţit criza, fiind protejaţi de politicieni, în contextul anului electoral”, a declarat Adrian Negrescu.

Năsui, despre salariile nesimţite din agenţiile de stat: Sunt plătite tot de contribuabili, chiar dacă se autofinanţează

Discuţiile pe tema salariilor nesimţite de la stat au fost aduse recent în atebnţie şi de ministrul Economiei, Claudiu Năsui, care a spus că ar trebui plafonate, pentru că nu este „de bun simţ” un venit de 17.000 euro pe lună, ca la ASF, sau 33.000 euro/lună la un institut de cercetare.

"Am fost şi sunt un mare critic al acestor instituţii aşa-zise autofinanţate, care profitând de acesta statut îşi dau nişte salarii exorbitante. Am fost cel care a pus reflectorul pe cel mai bine plătit bugetar din România, un preşedinte al unui Institut de Cercetare care avea 33.000 de euro pe lună, bani de la stat. Cum făcea lucrul acesta? Spunea că suntem autofinanţaţi şi putem să ne dăm cât vrem, sporuri, foarte multe recalculări şi ieşea la pensie cu o sumă colosală. Avea în administrare nişte bunuri de la stat, dar banii pe care le produc acele bunuri nu trebuie să se regăsească în veniturile câtorva oameni care vremelnic conduc o instituţie, ci trebuia să meargă la bugetul de stat (...) Să fie foarte clar, sunt pentru o lege a salarizării care se aplică şi acolo şi atunci, practic, le plafonează tuturor veniturile", a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, entităţi de tipul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), în care membrii Consiliului de Administraţie încasează lunar salarii medii nete de 17.000 de euro, "se finanţează tot din banii noştri, tot din taxe, pentru că au această putere de a taxa".

"Dacă mai ţineţi minte, am avut o ceartă cu proiectul de lege prin care se adăugau diurne noi pentru membrii Consiliului de Supraveghere al ASF. Aceştia nu doar că au salarii de 17.000 de euro, o medie, iar unii de 20.000 de euro pe lună, net, ca să fie clar. Eu pretind că sunt autofinanţaţi, dar pentru că au dreptul că taxeze RCA-urile care se vând. La fiecare RCA pe care îl cumpără un român o parte merge la ASF. La fiecare salariu pe care îl primim, 75% din salariul brut se duce în contul nostru de Pilon II şi o parte din banii aceia sunt şi comisionul ASF. De fapt, ei se finanţează tot din banii noştri, tot din taxe pentru că au această putere de a taxa", a subliniat Claudiu Năsui.

Întrebat dacă există în plan schimbarea acestei situaţii referitoare la "instituţiile autofinanţate", ministrul Economiei a precizat că există o promisiune electorală intitulată "Fără mii de agenţii", prin care se doreşte diminuarea numărului de agenţii.

"Din păcate, programul nostru este unul de guvernare, iar ASF, ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, n.r.), BNR (Banca Naţională a României, n.r.), toate aceste instituţii, sunt în subordinea Parlamentului. Noi avem o promisiune electorală care se numeşte "Fără mii de agenţii" în care spunem că vom tăia din numărul acestora. Sunt foarte multe sinecuri, instituţii făcute pentru membrii de partid, iar lucrul acesta ar trebui să se schimbe", a afirmat ministrul de resort.