Cinteză: Dacă un bancher apare într-un comunicat DNA, luăm legătura cu acţionarii. Este un risc reputaţional

Banca Naţională a României (BNR) ia imediat legătura cu acţionarii în cazul în care bancheri din conducerea unei instituţii de credit apar în dosarele de corupţie instrumentate de procurori, pentru a evita riscul reputaţional, deşi se aplică prezumţia de nevinovăţie, a declarat şeful Supravegherii BNR, Nicolae Cinteză.

„Legal el este nevinovat, dar la nivelul imaginii de obicei luăm legătura cu acţionarii. Este un risc reputaţional (...) Este suficient un simplu comunicat al DNA“, a răspuns Cinteză la seminarul pe teme financiare "Weekend cu presa economică", organizat la Sinaia de Finmedia.

Şeful Direcţiei Supraveghere de la BNR a fost întrebat ce măsuri poate adopta banca centrală în cazul în care numele unor bancheri apar în dosarele de corupţie şi când s-ar impune o reacţie din partea băncii centrale.

Ziarul „Libertatea“, care citează denunţul făcut de Dorin Cocoş în dosarul Microsoft şi redă mai multe fragmente care ar face parte din acest document, a titrat în urmă cu câteva zile că bancheri de top sunt menţionaţi în denunţul făcut de fostul soţ al Elenei Udrea la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Potrivit cotidianului, Cocoş i-ar fi idicat pe preşedintele UniCredit, Răsvan Radu, şi pe Şerban Tănăsescu, fiul fostului ministru de Finanţe Mihai Tănăsescu.

„În luna septembrie 2009 am avut o nouă întrevedere cu Claudiu Florică, acesta spunându-mi că mai trebuie efectuată o plată de circa 1.000.000 de euro din comisionul nostru către Şerban Tănăsescu şi Răsvan Radu, preşedintele Unicredit. Din discuţiile purtate am înţeles că acest comision trebuia plătit pentru a se realiza cesiunea contractului la UniCredit“, ar fi menţionat menţionat Dorin Cocoş la DNA.

În acelaşi denunţ, Cocoş ar fi arătat că i s-a cerut să plătească produse de trei milioane de euro pentru PDL, în campania electorală din 2009, pentru a primi sprijinul Guvernului în derularea contractului Microsoft, menţionând că a fost sprijinit de Vasile Blaga şi Elena Udrea.

Anterior, Cinteză declarase că în ultimii ani au fost schimbaţi de BNR câţiva preşedinţi de bancă care au făcut greşeli, iar modificările săau făcut fără a afecta activitatea băncii.

„Dacă stă pe prima pagină, a doua zi sunt cozi acolo şi distrugem un lucru bun. Chemăm acţionarul şi le zicem aveţi 60 de zile să găsiţi preşedinte“, a spus Cinteză.

El a dat exemplu Volksbank, unde Banca Naţională a României a făcut şi plângeri penale împotriva fostului preşedinte Gerald Schreiner.

„Am scris acţionarului direct. În Austria. Am luat legătura cu ambasada din Austria şi cu acţionarul indirect. A venit în ţară, l-a schimbat pe Scheriner. Dar costurile au fost immense“, a mai spus Cinteză.

Şeful supravegherii BNR a arătat că, din poziţia de funcţionari, supraveghetorii sunt obligaţi să facă sesizări penale pentru orice fapte unde există suspiciuni de infracţiune.